Prima pagină > baliverne, suleimenituri > violenta sexuala asupra femeii in bucuresti – Gen, etnie şi spaţiu.

violenta sexuala asupra femeii in bucuresti – Gen, etnie şi spaţiu.


Gen, etnie şi spaţiu. Discursuri despre violenţa sexuală asupra femeii în Bucureşti

http://www.unibuc.ro/eBooks/istorie/ciupala/genetnie.htm

Intai de toate, sa ma aplec usor asupra titlului, cu grija si fara bruschete, cu o nota despre stilul lipsit de discretie cu care e prezentata ideea chiar si in superficialitatea ei de „titlu”.

Zice-se in discurs ca in Romania, si probabil ca in special in Bucuresti, socialul este dominat de un ideal specific masculin iar fumeia, guess what, hehe, idealul feminin este vazut ca locus al reproducerii naţionale şi obiect sexual, constituie spaţiul privat.
Ai citit bine ba, „locus al reproducerii” adica vezi tu, nu lacas, loc, locul, locsorul, ci locus. Ca sa te impinga pacatul sa iti treaca prin cap ca de fapt nu ar fi adevarat, fata ti-o zice in latina, limba in care orice zici devine automat adevarat, in vino veritas, vox populi, io sono radu raducioiu, deci tipa musai are dreptate, te rog sa nu te iei de ea.

Cum ca deci femeia romaneasca e diferita de restul de cetateni care in opinia filosoficeasca a autoarei, fara nici un menajament, se impart in doua categorii: oameni si tigani. Iar oamenii sunt niste ticalosi care le sperie pe femei cu tiganii, stiu ca nu iti vine sa crezi dar asa e. Revenim la o tema contemporana de mare actualitare. Personal am fost toata viata speriat de tigani, asta probabil ca ma face mai feminin …. stai sa imi pudrez putin nasul si scriu dupa. Deci iacata cum in acest mecanism social care in intregime e supsus unui stres agresiv, abuziv si opresiv (fugitiv, aluziv, decorativ, obuziv?, pozitiv si negativ), cineva se cazneste, se screme si vine cu nastrusnica idee ca dintre cei de jos, acolo la periferia acestui angrenaj, se practica exploatarea, unii sunt asupriti de ceilalti maica, revenind ulterior la suprafata (ea, autoarea) cu concluzia ca asta e de motivul de esenta al stresului de ansamblu. Prezentarea societatii romanesti ca pe o inchisoare in care exista o mare problema (si nu un efect !!!), unii din puscariasi ii asupresc pe ceilalti, in rest toate bune si frumoase nene. Iar ca sa ii dam crezare, madamme adauga citate din surse serioase gen Capote sau Caputi (Epoca Infracţiunii Sexuale) ca si cum Capote s-ar fi inspirat din societatea romaneasca in 1987 (data recenta) cand si-a scris cartea.

Cred ca scriitoarea face un exercitiu de studiu social dintr-un unghi nesemnificativ si particular, incercand mortis la final sa traga concluzii generale sau generalizate despre populatia unui oras sau a unei tari.
Sigur epicul discutiei e tentant, oamenii adesea se lasa neconditionat captivati, invaluiti si ametiti de originalitatea unor idei (eu sunt unul din ei) fara a-si mai pierde timpul cu analiza lor.
Insa corpul social luat la analiza nu are simplitatea unor entitati tribale, ce pot fi analizate in stil de ancheta politista, ca sa intelegi ceva trebuie sa ai o vedere de ansamblu, sa ii realizezi complexitatea, istoria, cultura, stereotipurile si abia apoi sa te poti cobori la nivelul relatiilor intre membrii acestei societati.
Ca si fapte si concluzii ale discursului desigur nu se poate sustine ca tot ceea ce se spune acolo sunt falsuri, aici e smecheria. Dar in nici un caz nu le pot vedea ca pe niste adevaruri dat fiind ca din zecile de componente inter-dependente ale unui mecanism, deci din acest context, studiul decupeaza o problema si o analizeaza decuplat si independent de mediul ei contextual.

Carevasazica iata o chestie noua pentru mine, femeia romaneasca ca locus al reproducerii nationale, carevasazica. Gandeste-te, documenteaza-te, intreab-o pe olandeza daca la ei e altfel si daca nu, ea ce crede? Ba cred ca sexul insusi este o forma de asuprire. Sa se desfiinteze dreq ca sa nu mai avem probleme.

iti mai scriu cand ma opresc din ris

a doua zi
Pentru ca a trecut o zi de cand mi-am exprimat parerea vis-a-vis de dialogurile australiencei, m-am mai gandit, am re-citit ce a scris ea, ce am baimajit eu si iti zic sincer, tipa atinge unele adevaruri. Respectiv mitul barbatului ghertzoi ca varianta locala macho – nimic mai adevarat, dar acum urmatorul pas ar fi sa incep sa vorbesc despre agresivitate si violenta in Romania (subiect interminabil) dar aici e problema mea, nu mai vad legatura in articolul initial, adica cum, in Romania barbatii sunt violenti si femeile sunt victime? Ceea ce din pacate se poate constata cu ochiul liber in Romania este intr-adevar agresivitatea asta pornind de la domestic la salbatic, de la spatiul privat la cel public. Corect, insa victime sunt cu totii, e un paradox al unei lumi anormale, nu vad de ce unii ar fi mai victime decat altii si mai ales nu in postura pasiva in care se descrie in articol. Adica a fi femeie inseamna automat a fi victima, a fi barbat inseamna a fi calaul asupritor.

sunt dezamagit, astept versiunea 3.1 a temei de cercetare
pai „Această lucrare examinează idealul feminin în România şi minoritatea rromă în societatea post-comunistă, precum şi locul acestora în oraşul Bucureşti”…

sincer ma asteptam la o analiza mai fina de atata, macar la „aceasta lucrare examineaza idealul feminin in Romania; minoritatea rroma in societatea post-comunista, precum şi locul acestora în oraşul Bucureşti; procesul de productie al branzei telemea din laptele de vaca cu un singur corn; traseul curent modificat al masinii 117 prin prizma distributiei distantelor hamiltoniene de la capatul masinii pana la statiile de metrou de la unirii”.

la stilul pe care l-a adoptat insa, superficial, ma tem ca e manipulare…

hai ca e tarziu, nu intru intr-o discutie despre feminism (lipsa de), chit ca ma cam ispiteste. sa vad cand apuc. ideea pe care as merge e ca dorinta feministelor de a castiga privilegii pana la „a fi egale in drepturi cu barbatii” e la fel de utopica_ca aceea de a „lupta pentru egalitate intre oameni si popoare”, te las sa ghicesti care e/a fost aia. realitatea e cea economica (sper ca nu me repet).

s-avem pardon
Nu stiu daca iti poti inchipui dar oricum as sta si m-as gandi, in orice pozitie si in orice sens ma gasesc – sunt un feminist convins, de fapt as zice mai mult, toate converg catre concluzia ca femeile ar trebui sa conduca lumea, as impinge ideea de feminism la ideea de superioritate.
De fapt ar fi in dreptul lor sa o lase balta cu feminismul vazut ca egalitatea intre sexe si sa puna mana sa afirme adevarul: sunt superioare.
Atat timp cat o scalda cu egalitate nimic nu o sa se intample, nu o sa o aibe ba!, nu au cum sa fie egale cu barbatii, le-ar fi imposibil, miscarea feminista a inceput prin anii 60 si nu s-a reusit nimic pina acum in ciuda eforturilor lor de a se cobori la nivelul nostru.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: