Prima pagină > baliverne > istoria secreta a cartilor de credit

istoria secreta a cartilor de credit


http://www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/shows/credit/view/

– La inceput a fost rata maxim admisa (acum 25 de ani). South Dakota a decis ca nu mai merge. Nu facea rost de bani, asa ca a decis sa ridice limita regulata a ratei imprumumturilor.

– In acelasi timp Citibank pierdea bani la faza in care ii costa 20% si profitau 12%. Se punea problema falimentului. Mutat divizia de carti de credit din NY in South Dakota. Motivul mic – mai ieftin. Motivul mai mare – o decizie obscura (Marquette) a curtii supreme americane in care imprumuturile pot fi facute in alte state la rata din statul in care s-a legalizat imprumutul, indiferent de plafonul din statul celui care imprumuta (daca nu intelegi, vezi documentarul). Deci South Dakota a devenit capitala cartilor de credit din SUA. Pana cand Delaware a prins miscarea, si daca Citibank s-a mutat in South Dakota, MBNA a devenit musafirul Delaware-ului. Ce a insemnat asta pentru omul stradal? Faptul ca bancilor le-a devenit permis sa salte rata dobanzii la cartile de credit oferite clientilor cu risc ridicat, tradus in niste numere sarit de la 25-30% la 90% plus taxa anuala. Rezultatul – 30 miliarde dolari profit in 2003, cu sectorul cartilor de credit devenind cel mai profitabil instrument bancar.

– Reporterul vrea sa vorbeasca cu niste executivi din Citibank, MBNA, este in schimb trimis la asociatia bancherilor. De ce? Reprezentantul explica ca ei se ocupa de chestiile astea, da de inteles ca „mai delicate”. Dialogul se plimba printre cantitati incerte, cu reprezentantul asociatiei explicand vag ca profitul este intr-adevar remarcabil din cauza ca si riscul este remarcabil. Reporterul trage totusi o linie, si face afirmatia ca MBNA e mai profitabil ca McDonalds (o data si jumate), iar Citibank decat Microsoft sau Walmart.

– dead-beats – persoane care-si platesc cartile de credit la timp. Sunt urati de catre banci. Aproximativ o treime din cei 150 milioane de americani cu carti de credite. Restul sunt scufundati in datorii.

– cei mai profitabili – revolverii – cei care nu-si platesc balanta complet in fiecare luna

– americanul mediu – 8000$ datorii catre banci, numai din carti de credite. Cel mai des din cauza ca folosesc carti de credite sa-si acopere alte imprumuturi, ca la un moment dat sa se intample ceva (pierdut job?, etc), se scufunda in datorii fara posibilitati de redresare. Din punctul ala bancile incep sa adauge taxe si sa ridice rata dobanzii, de la 9% catre 25-30%.

– 7milioane familii care aplica pentru faliment (un exemplu care ajunsese la 80.000$ datorii).

– americanii sunt incurajati in mod activ intru datorii. Chiar si persoane falimentate primesc din nou oferte de noi carti de credite.

– „inovatii” bancare:
1. in loc de 5% plata balantei lunar, 2%. Daca clientii platesc mai putin, imprumuta mai mult. Fiecare luna, aprox 35mil americani platesc minimul.
2. rata introductiva de 0% in loc de 10-12%. Cu o carca de „fine-print”, imediat cum intarzie vreo plata rata poa’ sa sara.
3. la cei cu risc mare, ridicat plafonul imprumuturilor. Contraintuitiv, dar profitabil.

– 75% americani au un scor FICO (scor asociat riscului de a acoperi platile). Bancile au voie sa schimbe termenii contractului in orice moment. Profita de faptul ca nimeni nu citeste sau intelege termenii. Exemplu anecdotic – profesor expert in legea contractelor, spune ca nu intelege termenii. Reprezentatul asociatiei bancherilor recunoaste ca a citit contractele respective, doar e avocat, da’ isi da seama ca nu multi ar reusi.

– „universal default”. ratezi o plata, la casa sau masina, sau orice. Interesant este ca poti sa intri in default daca ratezi o plata LA O ALTA INSTITUTIE BANCARA. Ai intarziat o plata la Citibank? Reiffeisan o sa-ti sara rata dobanzii. Dau exemple concrete. Explicatia data cand victima s-a trezit cu o rata dubla? Pai a devenit mai riscant. Dupa o vreme si ceva scandal mediatic, rata scazuta pe sest la jumate.

– Este drept sa schimbe ratele in mijloc? Reprezentantul explica ca totul depinde de scorul respectiv, contractul initial este in mod gresit interpretat de toti consumatorii. Nu este la fel ca atunci cand iei un imprumut la masina, in care rata ramane constanta. Cumva insa toti sunt prosti si nu pricepe.

– Vezi decizia Marquette despre rate, acum apare ridicarea limitei la taxele pentru platile intarziate, de la 5-10$ devine 20-30$.

– Exista un oficiu de control al bancilor (OCC). Ca exemplu de actiune luata impotriva unei banci, se aminteste Providian. Providian – specializati in clienti cu cele mai proaste scoruri FICO, primea plati prin cec de la clienti pe care le incasau cand le voia muschiu’, ca clientul sa se trezeasca si cu o taxa de plata intarziata. 50% din profit numai din taxe. 300 milioane settlement in final. Nu mi-e clar cui, probabil guvernului. Oricum, un conflict pentru influenta apare intre OCC si organizatiile statale, cum ar fi cele de protectie ale consumatorului. OCC castiga. Reprezentanta OCC pare complet de pe alta lume.

– in general, cele mai multe plangeri din orice industrie – in cartile de credit. Reprezentanta OCC se mira.

– incepe problema inducerii in eroare si a omisiunii amanuntelor semnificative. De ce bancile nu spun pe factura cat ar dura plata unei datorii platind numai „plata minima” (se masoara in zeci de ani). Clar, clientii habar nu au. Daca ar sti, s-ar speria. Reprezentatul asociatiei bancherilor sustine ca a blocat si va bloca orice initiativa care sa divulge amanunte de genul asta ca fiind „initiative rele”. Pentru cine? „Pentru consumatori” sustine reprezentantul, fara sa clipeasca.

din pacate tre sa cumpar DVD-ul ca sa vad restul. Poate pe youtube. Ce e de retinut, numele lui Andrew Kahr, „inovatorul” caruia trebuie sa-i multumim pentru multele gaselnite pe care bancile inteleg sa le treaca in fine-print.

Anunțuri
Categorii:baliverne
  1. Februarie 24, 2009 la 9:55 pm

    pana nu vezi obiectul nu te prinzi de verticalitatea etica si morala a lui Andrew, care in mod sincer – pare – se intreaba retoric „de ce ar intreba consumatorii cat le-ar lua sa-si acopere datoria platind minimul cerut”. omul este convins ca daca lasa 10mii de consumatori sa intrebe, nici unul n-o sa puna intrebarea. deci, ma-ntelegi, n-are de ce sa divulge pe factura asa o informatie. si cum ar da la imagine ca in loc de „plata minima 20$” sa vezi ceva gen „plata minima 20$, o sa iti ia 20 de ani sa acoperi datoria platind numai plata minima”.
    deci sa-l intelegem, geniul creativ trebuie lasat sa zburde, ca da vinci, vorba ta, ce mai conteaza sensul in care e creativ daca e creativ.

    eu unul as protesta – cumva, am mai vorbit – la urmatoarele:
    1. de ce nu explica cum calculeaza dobanda?
    2. de ce isi acopera mai intai dobanda din banii tai si dupa aia datoria efectiva?
    3. de ce nu explica cum se calculeaza scorul?
    4. cum isi permit sa-ti ridice dobanda daca tu ai datorii in alta parte?
    5. mai general. cum isi permit sa schimbe dobanda?
    6. cum isi permit sa considere momentul in care au primit cecul ca momentul platii in loc sa considere momentul trimiterii cecului ca moment al platii?
    7. de ce schimba permanent ziua din luna in care e scadenta pentru o plata? ca sa nu poti sa-ti setezi un reminder? ca sa mai ratezi o plata, intreb si eu naiv?

    de asemenea, considerand ca magarii astia sunt la pamant,
    8. cum putem sa dam cu piciorul in ei?

  2. yuhuu
    Februarie 24, 2009 la 4:11 pm

    Frumeos, imi place. Felicitari muzicale cu sclipici pentru Andrew, mare om, bune idei. Trebuie recunoscut ca atat timp cat omu e creativ sensul bun sau rau nu mai conteaza. Fight Club sa traiasca – prietenii stiu de ce.
    Oricum mie chestia cu creditul si cartile de credit mi se pare numai o derivata a raului originar care e imposibil de definit.

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: