Dor de Romania


In spatiul frenetic si fantasmagoric al trairilor confectionate artizanal, al senzatiilor de sorginte nationala obligatorii (eventual cu pretul auto-stimularii), al derizoriului sentimentalist, conceptul de „dor” prinde contur ca proces al unor acumulări afective negative si dezorientari de ordin psihic. Spatiul de dor, dezgolit de mitologicul arhetip romantic ca motivatie interioara de autodepasire, ramane doar simbol al neadaptabilitatii, mediu propice dezvoltarii slabiciunilor, un catalizator de frustrari, o sursa pentru depresii profunde (individuale sau la nivel de grup) si generator continuu al unui complex de inferioritate.
Intreaga istorie a etimologiei cuvantului, a particularitatii limbii romanesti ca fiind unica posesoare a cuvantului si, prin urmare a sensului, tot acest marketing educational vine sa sugereze subtil (ca o finalitate de altfel clasica in orice topic romanesc) mandria de a fi ceea ce ne-am nascut. Oarecum redundant, a fi roman pentru ca te-ai nascut roman, reprezinta insa tema majora a educatiei de care avem parte incepand de pe bancile scolii.
Educatia intru „dor” are un evident impact la nivel national, spiritual si cultural, efectele acestui tip de indoctrinare facuta de pe bancile scolii ne afecteaza la modul extrem la nivel individual pe tot parcursul vietii. Instalarea unei stari perpetue de insuficienta provoaca ulterior intr-o forma sau alta tulburari paranoide, dezechilibre intime profunde si mai cu seama un mecanism de creare si alimentare a unor emotii auto-sugestionate negative. Ce e grav deasemenea este ca ni se sadeste din copilarie cadrul mental si dispozitia de a ne identifica cu astfel de stari nevrotice, de acumulari depresive.
Pe plan intim, dorul reprezinta cadrul oarecum legalizat de apropiere a slabiciunilor pe care le avem si chiar de generare a acestora, aceasta nostalgie sentimentala descrisa spiritual si prezentata cu aport educational ca alternativa superioara de „actiune” in fata unor probleme practice, ajunge sistematic o modalitate de interpretare a lumii inconjuratoare, beneficiind in final de calitatile unui modus operandis printre concetatenii nostri. Naivitatea asumarii unei astfel atitudini halucinante creaza sablonul spatiului romanesc, mediul perfect pentru cultivarea emotionala si afectiva a slabiciunilor de tot felul, a anxietatilor, nevrozelor in stadiu incipient sau evoluat, „dorul” este abandonarea rationalului in goana dupa fantezie si imaginar, literatura romana populara sau culta vine cu argumente covarsitoare in acest sens.
Poemul Miorita, de exemplu, vine sa ne dea de gol prin lipsa de reactie si abordare in fata unei situatii cat se poate de concrete, renuntarea la ratiune si cufundarea nostalgica in spatiul de dor al imaginarului constituie o halucinanta incursiune in psihologia romaneasca si, din pacate, acest punct de vedere extrem-poetic terifiant (Miorita) este prezentat cu incredibila insistenta ca fiind reprezentativ pentru o societate care, prin puterea exemplului nu e de mirare ca se identifica spiritual cu ideea poemului.
Din aceasta perspectiva a educatiei intru „dor” si a asumarii pina la identificare a caracteristicilor care deriva de aici, devenim o masa greu de definit, bazata pe principii anacronice, ancorati in fantezismul romantic al secolului XIX, departe de realitatea curenta, izolati intr-o eternitate arhaica imaginara, incapabili de a ne incadra si adapta la cerintele actuale.
De mai bine de 100 de ani lumea isi recruteaza eroii pe cu totul alte baze decat ale poeziei de dor, cantecului de jale, manelelor, starilor nostalgice, vitejiei. In timp ce Romania doarme s-a mai facut o lume in jur, din pacate Romania a ramas, asa cum se autointituleaza („cu mandrie”), un taram al povestilor si basmelor, populata de personaje fantastice in ritm de manele, acolo unde nimic nu mai are legatura cu prezentul si cu realitatea si unde totul se desfasoara sub semnul fabulosului anormal.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: