Prima pagină > Ayn Rand > puncte de vedere – John Galt

puncte de vedere – John Galt


e parte din marele discurs, nu te grabi, eu zic ca tipu in incrancenarea lui vehementa ramane intamplator fixat pe niste idei esentiale. e drept ca dupa 90 de pagini de vorbit nu te mai astepti sa mai vina si cu adnotari si explicatii la fiecare fraza; aici l-ai prins, john nu sta sa se scuze, sa se roage de tine sa il intelegi sau sa il citesti. el crede ca daca vrei bine, daca nu la revedere, e gata sa iti smulga cartea din mana si n-ai decat sa vii cu roaga la el cand o sa ai chef de inteles.
ma rog, hai sa iti zic din perspectiva unuia care o sa termine cartea cam ce zice acolo. tipu e vehement, incrancenat, plictisit sa piarda vremea cu nulitati sau paraziti (sunt in capu listei, vezi ca pe tine tocmai te vedeam in gasca lui de rationali objectivisti). eh, cum ziceam, omu nu trebuie luat ad-literam ca nimeni nu merita supus judecata stricta pe text, e aburitor, aberant, nedemn, injositor. unul din lucrurile ce merita atentia e ca in textele dansului, john galt printre altele comite un act care pentru mine ca copil crescut sub semnul mioritzei si a mesterului manole mi se pare de-a dreptul remarcabil: infiereaza ideea de sacrificiu.

ieri am vazut un film: the tale of despereaux, merita pierdut doua ore cu filmul asta pentru 5 minute in care un soarece copil era prezentat in societatea lor de soareci ca fiind defect, bolnav la minte, imposibil de asimilat si de integrat ca un soarece de viitor pentru ca lu asta nu ii era frica. Educatia soarecilor era formata in jurul catorva idei fundamentale: sa iti fie frica, sa fii las, sa fugi cu orice ocazie. Filmul reuseste sa puna cap la cap niste scene in care aceste valori apar ca un fel de fundament „sanatos” al lumii lor. Pusi in fata unuia ca Despereaux astia nu mai pricep nimic, sunt perplexi, nu inteleg cum e posibil ca un soarece sa se nasca in halul asta …. bagami-as pula in capula astia ca m-au deranjat din scris si nu mai stiam ce vroiam sa iti zic … ok.

Pai cred ca faceam o paralela intre edcucatia lu despreaux sub auspiciul fricii si a noastra sub mitul sacrificiului si a acceptarii fatalitatii. John Galt, pe langa defectele lui de exprimare si problemele de comunicare, intelege si tu, omu e inginer, vine cu o sanatoasa morala: va fut in gura pe toti, nu exista sacrificiu, nimeni vreodata nu decide in numele meu. Este deplin moral si realist ca fiecare din noi sa fie lasat sa gandeasca cu capul lui mai ales atunci cand vrea sa o faca.
Acuma nu ca dau vina pe comunisti, astia pe aici nu sunt departe, acelasi sistem mujic educational in care esti invatat sa taci, sa asculti si sa executi.

Acum ceva vreme stiu ca vorbeam noi despre lipsele si defectele din educatia pe care am primit-o. Pai cred ca numai faptul ca l-ai citit pe mesteru manole te-a dat inapoi; despre sclerozarea tineretului cu aventurile mioritice nu mai vorbim.

In final intrebarea retorica e penibila, jenanta, naiva: de ce sistemul educational nu te pregateste (macar asa in joaca copilareasca) sa fii leu, sa te iei in serios pe cont propriu … in loc de asta ideea educatiei e sa capeti flexibilitatea de a te mula pe orice forma (de cacat, de soarece, de pupincurist). Adica oricum o sa o faci dupa ce termini scoala insa ar merita incercat ca macar copil fiind sa ti se dea tupeul sa iti imaginezi ca nimeni nu e deasupra ta. Nu te gandi la sex.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: