Arhiva

Archive for Octombrie 2010

The secret history of the american empire

Octombrie 19, 2010 Lasă un comentariu

John Perkins:


Created at Bretton Woods in my home state of New Hampshire in 1944, the Bank (World Bank) was charged with reconstructing countries devastated by war. Its mission soon became synonymous with proving that the capitalist system was superior to that of the Soviet Union. To further this role, its employees cultivated cozy relationships with capitalism’s main proponents, multinational corporations. This opened the door for me and other EHMs (Economic Hit Man) to mount a multitrillion-dollar scam. We channeled funds from the Bank and its sister organizations into schemes that appeared to serve the poor while primarily benefiting a few healthy people. Under the most common of these, we would identify a developing country that possessed resources our corporation coveted (such as oil), arrange a huge loan for that country, and then direct most of the money to our own engineering and construction companies – and a few collaborators in the developing country.
… At some point we EHMs returned to the indebted country and demanded our pound of flash: cheap oil, votes on critical United Nations issues, or troops to support ours somewhere in the world, like Iraq.
In my talks, I often find it necessary to remind audiences of a point that seems obvious to me but is misunderstood by so many: that the World Bank is not a really a world bank at all; it is, rather, a US bank. Ditto is closest sibling, the IMF (International Monetary Fund). Of the twenty-four directors on their boards, eight represent individual countries: the US, Japan, Germany, France, UK, Saudi Arabia, China, Rusia. The rest of 184 member-countries share the other sixteen directors. The US controls nearly 17% of the vote in IMF, and 16% in the World Bank. Japan is second with about 6% in the IMF and 8 in the Bank, followed by Germany, UK and France, each with about 5%. The US holds veto power over major decisions and the president of the US appoints the World Bank president.


Urmeaza cateva implementari ale unui algoritm greedy, pe linia – trimis EHM sa convinga dictatorii locali sa „deschida” portile pentru IMF si World Bank, pentru tot felul de proiecte de infrastructura; varsat/platit oamenii cheie; trimis „sacalii” (CIA) sa inlature oamenii cheie dar de pe partea cealalta a usii; trimis „marines” si „rangers” sa una alta prin zonele cu probleme (sa ocupe Panama de exemplu).
Inainte sa sari in barca Made in China, tre sa iti spun ca are cateva capitole si despre China, care totusi e plina de chineji, aia nu umbla cu echivalentii EHM sau „jackals”. Deh.

Categorii:baliverne

Inglorious bastard

Octombrie 19, 2010 2 comentarii

Filmul cu titlu aproape autobiografic al echivalentului spanului in cinematografia curenta, bastarzii fara glorie, este punctul culminant intransigent al unei cariere manoase, plina de caractere liniare si usor retardate, de replici proiectate a smulge racnete de admiratie de pe buzele arse de cojile de seminte sarate, de efecte cinematografice scoase din uz imediat dupa prima folosire, si de povesti frante, adunate si puse la un loc cu delicatetea si maiestria unui adunator de sticle goale de pe marginea drumului. Quentin, creierul din spatele incredibilei alcatuiri, continua astfel, un artist tacut si convins de intransigentele cerinte ale unei opere de arta, o fantastica poveste de dragoste a sa cu sine insusi, inceputa idilic cu un pulp fiction deja aflat in anale si in istoria uitata a maestrului non-sequiturului conjunctural, si adusa pe culmile unei glorii de care m-as lipsi cu un film care nici in episoade n-a reusit sa convinga decat ca medicamentele au si ele rolul lor, vorbesc de kill bill, toate si fiecare dintre parti. Este greu de imaginat o batjocura mai completa la adresa cinematografiei decat peliculele, caci nu-mi vine sa le zic filme, ale magistrului, este greu de imaginat un kitsch mai complet, o prostie mai impenetrabila, un viol mai salbatic al retinei. Cu atentie si migala, omul construieste gresit, intr-un elan aproape dadaist daca as ignora rezultatul, ca un alergator de maraton antrenat care, intr-un elan adus de convingerea propriei valori reuseste sa alerge nu numai in directia gresita, ci si intr-o caruta in miscare, imbracat in cizme si palarie de cowboy, cu numarul 00 tatuat pe fesa, inhaland cu sete mina dintr-un pix despre care crede ca e tigara. Lista realizarilor acestui film e scurta, el exista, in pofida a orice, fie acela bun-simt, valoare, calitate, gust sau respect pentru spectatori. Dar, desi lista respectiva e scurta, de asemenea cu greu s-ar putea descrie unde anume gresteste: in divergenta cu care omul isi face temele ca un elev silitor si invata despre ceva ce ar trebui sa stie, filme; in exasperanta incercare de a parea intelectual, mixand limbi straine dupa vorba, dupa port si cum ii vine; in plurivalenta artistica cu care alege cele mai stupide fundaluri sonore mexicane si peruane pentru un film care se vrea despre al doilea razboi mondial; in tampenia seaca si discordanta a gaselnitelor care conduc poticnitul fir narativ; in complexul de inferioritate cu care adopta o istorie alternativa cel putin infantila; in violenta irelevanta si gratuita cu care ne-a obisnuit sau in screamatul care, sub grisina dirijorului, transcede catre firesc.
Singura speranta acum, dupa prima jumatate a filmului, este sa vad pe vreundeva un film cu Lorenzo Lamas sau Steve Seagal, sa imi revin intelectual.

top idioti

Octombrie 13, 2010 Lasă un comentariu

apropo de chestii din astea, daca aveam impresia ca romanii sunt campioni la tampenii din astea, trebuie insa sa imi revizuiesc toata scara ierarhica, clar ca americanii sunt candidati la primul loc insa uite ca pe langa accidentul cu red sluge, mai am niste stiri de la vecinii nostri care se pare ca sunt cel putin la fel de imbecili ca si noi:
http://www.montrealgazette.com/news/RCMP+charge+alleged+Hungarian+slavery+ring/3643342/story.html

Ma intreb daca totusi densitatea de stiri despre idioti nu e totusi proportionala cu deschiderea sociala, in care caz americanii s-ar putea sa iasa pe primul loc din cauza ca raporteaza tot ce misca – ceea ce il vad ca pe un lucru bun, nu rau. In plus, in cazul pompierilor, discutia, cel putin pe slashdot, a ajuns la discutia similara despre health insurance, ceea ce in general e bine – ii obligi pe toti sa plateasca, dar o sa plateasca mai putin si vezi doamne o sa li se stirbeasca libertatea, sau dimpotriva?
Vecinii nostri se umplu si ei de penibil vad. Care mai de care.

deschiderea sociala e de fapt setea de stiri cu idioti care e raportata cu procentajul de idioti in masa demografica. bai man, nu ma bag la demonstratii pe tema asta. iti zic sincer: americanii sunt mai idioti decat orice alta tara din lumea normala (nu ma refer la tari imbecile evident).
acuma asta fara sa negam ca si la capitolul inteligenta am putea sa ne trezim tot cu america pe primul loc insa vezi cum e lumea carcotasa, la asa ceva nu se gandeste nimeni.

Sustin ca deschiderea sociala are doua componente, partea de care vorbesti cu idiotii cu sete de stiri, si respectiv inca una, cea care se deschide si care ii lasa pe idioti sa afle diverse. Partea asta care se deschide nu exista in alte parti, si de ea ziceam ca e buna. Vezi tu, americanii inca se simt datori ca dupa cate o chestie sa apara si sa zica chestii, nu sustin ca bune sau rele, ci ca simt ca au inca o responsabilitate, oricat de superficiala, fata de bizonul american. Asta nu o sa se intample in curand in china, india, rusia, nu din cauza neaparat ca ar fi niste marlani (primii) ci si din lipsa unui exercitiu civic (india). Parerea mea, se poate sa ma insel si sa nu conteze.

real e state

Octombrie 8, 2010 1 comentariu

ok. imagineaza-ti o tara care merge bine. lumea e fericita. ideile merg flux innodandu-se bob de orez, unu pe fatza unu pe dos, toate par ca au un sens si fara un motiv anume parca o minte stralucita a orchestrat de undeva de sus toata minunatia.
cineva in multime insa scapa o idee, ca o basina (a se anticipa bubble), omu nu stie cum i-a iesit insa e drept ca vrea sa fie diferit, dintotdeauna au fost indivizi care au vrut sa fie diferiti desigur insa el se apuca si incepe sa isi vanda casa. cu un pretz mai mare decat era inainte. si merge. ceilalti, orbiti de idea de imbogatire incep si ei sa se gandeasca la idee. pai vand si mai scump, incepe un proces exponential naucitor. lumea incepe sa imprumute bani. in paralel cu preturile, sumele imprumutate cresc exponential. toate bune insa ajungem sa patrundem in adancul procesului, banca imprumuta mai multi bani. sigur banca are bani, desi nu produce banii respectivi banca are bani pentru ca imprumuta la o adica de la alte banci mai mari cu o rata preferentiala. in final procesul se opreste cand banca mare imprumuta si ea din afara. sigur banii astia vin de undeva. de undeva unde trebuie in final sa si ajunga. daca insa ceva se intampla pe parcurs, sursa imprumutului nu isi va mai primi banii insa sursa care in cazul statelor unite este china, sursa il iarta pe debitor. nu iti face griji, uite punem aici suma cu o dobanda mica insa stai calm daca nu ai.

ce e important e ca la capatul celalalt omul american e fericit. el si-a vandut casa cu bani mai multi si a scos profit. ramane sarcina altui american sa plateasca datoria. si a chinezului in final sa incaseze. sau sa cumpere debt. la ora actuala citesc o carte in care sumele pe care le datoreaza sua lu china sunt naucitoare. incredibile.

in fata evidentei nu mai e nimic de zis, nu ma refer al evidenta numerelor si a inglodarii in datorii ci in fata evidentei ca e doar chestie de timp pina cand intregul sistem american o sa bufneasca din tztzni pentru ca nu se mai poate plati, e suficient ca chinezii sa le crape ceva si sa nu mai poata cumpara la randu-le datoria americana si totul va exploda. nu ma refer aici la conspiratii sau ascutitori chinezesti, la conspiratii sau prostie americana ci la deznodamant logic si efecte catastrofice evidente.

cartea se cheama The American Political Economy: Institutional Evolution of Market and State

Ma balacesc in textul de mai sus de dinainte de obama, acum ca republicanii sunt in rahat in loc de congres si casa alba il scot in evidenta cu atat mai multa insistenta. Datoria externa americana e la vreo 12-13 trilioane, cea catre china la vreo 1 sau 1juma. In pofida acestor lucruri – ti-am mai trimis o data lista cu raportul datoriilor la GDP – americanii stau bine (sau asa ceva). Masa de bani circulata intr-adevar infioara, nu raporturile. S-au scremut astia un pic si au declarat ca un trilion e usor de scos daca sunt eliminate usitele din taxele pentru bogatani, si se apuca si aia sa plateasca taxe la fel ca sarantocii. Problema e ca tot republicanii zbiara, care – vezi in randul 1 al emailului – in acelasi timp zbiara ca datoria e prea mare.
Mai departe. Daca gripezi motorul banilor, chineji, etc, nu cred ca se va intampla colapsul. Chinejii nu-si permit sa se cace pe un trilion jumate de dolari (asta e si un motiv teapan sa le convina ca moneda intrernationala sa ramana dolarul, altfel ce se fac?), asa ca vezi tu, cele doua tari vor fi totusi in cardasie de-a pururea, si vor juca urmatoarele carti:
1. americanii daca se apuca sa incerce sa plateasca datorii vor intampina preturi din ce in ce mai mari la chineji plus amenintari ca vor toti banii plus amenintari ca sisteaza toata productia pentru americani si tot ce misca (tipii sunt tari si pe val)
2. chinejii vor datorii din ce in ce mai mari americane, pentru care sunt dispusi sa plateasca orice cost (social mai ales, pentru ca totusi in acelasi timp joaca si cartea cu ienul e slab si nu se face sa-l intaresti, desi unor chineji poate le-ar conveni sa manance doua sendiviciuri pe zi, asta ca sa aibe exportu’ puternic)
In final, indraznesc sa afirm ca nimic n-o sa se schimbe, desi m-am mai inselat si inainte

Ce s-a intamplat totusi, este ca economia americana (ca multe economii actuale din lume) s-a bazat prea tare pe consumismul american. Dependenta asta a inceput sa se subtieze. Ramane cartea exporturilor (soft, electronice, media, agricultura, motoare, avioane, armament si dracu mai stie ce). Mai departe, de exemplu astia de la mine de la servici vor sa elimine doi indieni si sa angajeze un american. Poate ca se poate, o fi suficient cati bani s-au dus incolo in loc sa ramana aici. In fine, inca n-am disperat definitiv. Gasesc cartea pe care o citesti gratis pe undeva?