Prima pagină > baliverne, cugetare, fantasmagarii, idei ratate, obsesii > Semnificatie in Modernism

Semnificatie in Modernism


Venise vremea, au decis oamenii, ca totul in jur sa aibe sens. Dupa istorii care au dovedit covarsitor contrariul, nazuinta si naivitatea s-au impletit in obsesia milenara ca lucrurile sa capete si ele un inteles, sa devina purtatoare de mesaje logice pe intelesul tuturor, astfel s-a intruchipat acest secol XX care s-a vrut la baza plin de logica si ratiune existentiala, construit cu grija si altruism de catre oameni pentru oameni, un triumf al modernitatii, modernitate dupa ce s-a creat pe sine iar apoi a re-creat cu tupeu trecutul pentru a-i sluji scopurile fantasmagorice, s-a crezut pe sine nici mai mult nici mai putin decat datoare de a aseza lucrurile intr-un fel anume, ordonate, legate, corelate intru colosala constructie datatoare de speranta: viitorul, cu sens si cursivitate a creatiei intr-un secol care culmea asterne in istorie o perioada de distrugeri si esecuri nemaintalnite combinate in schimb cu nascocirea acestei masinarii culturale promovate din plin in secolul XX: tehnologia ca un cadou facut viitorului proiectat si nascocit in secolul semnificatiilor.
Obsesia sensului, a logicii si a ratiunii au creat mediul propice dezvoltarii stiintei si tehnologiei care paradoxal au sfarsit prin a submina „semnificatia” si prin a termina perioada modernitatii asa cum fusese ea inceputa in plin spatiu narativ al debutului de secol XX unde cubismul, existentialismul, curentele abstracte reprezentau tendintele tentaculare ale lumii ce avea sa se inventeze.

Nimic din toate aceste tentatii interpretative ale realitatii nu ar fi fost posibile fara utilizarea unui „glue” care sa ocupe ametitor spatiile firesti de nonsens: semnificatia. Aceasta „semnificatie” a devenit unealta cu care modernistii au sculptat marele edificiu cultural al secolului XX, cu o remarcabila desfasurare de forte si cu o si mai remarcabila creativitate, se reuseste penetrarea in mase unde oamenii reusesc sa isi croiasca intr-o abundenta nemaivazuta noi idei, cosmogonii, universe, dumnezei. Metanarativele se insiruie unele dupa altele intr-o explozie inflationista de sensuri si rastalmaciri a rastalmacirilor.

Ca niciodata in istorie lumea apare plina de sens prin interpretari, motivatia existentei se realizeaza prin semnificatie si orice altceva in acest univers devine purtator de rol celest, providential prin cel putin faptul ca in noua fantasma lucrurile au neaparat o destinatie iar universul lucreaza dinadins, pe sleau, pe ascuns sau intr-un mod inca neinteles prin tot ce ne inconjoara intru implinirea acelei tainice meniri pe care oamenii o pot fie calcula halucinant, prezice oniric sau pur si simplu interpreta poetic. Astfel ca nimic nu ne mai scapa, astfel ca nimic nu ne mai sta in cale de a impleti destinele noastre de oameni cu cele ale astrilor stelari, ale corpurilor cosmice sau ale manifestarilor meteorologice. Semnificatia ne da brusc puterea de a ne azvarli in infinit, ancora in eternitate, si a deveni practic increzatori ca odata cu ea (cu eternitatea) vom sta la randu-ne ranjind peste veacuri cumva la modul profetic sau esoteric, martori providentiali la viitorul pe care avem acum posibilitatea sa il cladim prin interpretare si atribuiri de semnificatie.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: