Arhiva

Archive for Februarie 2011

vazut restrepo

Februarie 28, 2011 Lasă un comentariu

Documentar, un an si ceva in afganistan cu un pluton prin valea nu mai stiu care, oricum cel mai primejdios loc cu putinta cica. Interesant, am inceput sa inteleg de ce e greu de batut talibanul prin cotloane, cotloanele sunt infinite. Cateva chestii nasoale, ai grija cu sonorul, m-am uitat la el noaptea si aia trag din mitraliere nu se joaca, din pacate prin surprindere si dupa ce vorbesc soptit de tre sa bagi sonorul la max. Asa ca recunosc ca l-am vazut prost. In afara de asta, strategia de a baga un cap de pod (avanpostul „restrepo” – botezat dupa primul mort american pe-acolo) si de a tine cu dintii de el mi se pare proasta (a la WWII, sa fim seriosi,
in conditiile in care talibanii la urma urmei puteau sa ocoleasca dealul respectiv, parerea mea de ostean calit, trecut prin ciurul si darmonul minesweeper-ului din windows). Altfel am mai remarcat o lipsa de diplomatie americana in zona care m-a infiorat, dialogurile cu batranii satelor din jur mi s-a parut de o eficacitate americana vecina cu prostgustul. Cat despre localnicul care a vrut 500$ pentru o vaca ratacita in sarmele din jurul avanpostului si ajunsa friptane, din nou, ce dreaq.

Categorii:baliverne

valori de familie. multe

Februarie 15, 2011 Lasă un comentariu

vezi unde au ajuns ciobanasii, uite la numele autorului
http://arabnews.com/saudiarabia/article262298.ece

(By BADEA ABU AL-NAJA | ARAB NEWS)

badea? asta e ma colegul meu de banca, de care iti povesteam. cred ca e evreu, ar putea fi si arab deasemenea.
auzi, am citit cu atentie articolul, si zau ca mi-a placut atitudinea arabului. nu mai ai chef de nevasta? o duci in alta tara cu viza de dus, si aia e. care e baiu? niciunu, iti zic eu. ali prinde bine sentimentul.
ALI AL SHAMMARI
Its a pity that a foreign woman can do this to a Saudi man..what is happening to this country…it is Saudi Arabia isnt it?

in ce hal a ajuns ma arabia saudita, mi-e sila si jena de mila si rusinea lor. la stilul asta azi maine te pomenesti ca tre sa lasi locul in autobuz la babe, sa incepi sa le vezi moaca despuiata fara burka, si, oroarea ororii, sa sarbatoresti valentine’s day. m-as ineca intr-un baril de petrol numa’ sa nu trebuiasca sa inghit insulta.

te rog nu ma pune sa il citesc. insa apropo de povestea pe care o zici, ti-am zis ca asta de la mine de la job pakestanu l-a avut pe taxo stat in a.s. de cand eram noi mici. in schimb maixa impreuna cu cei 5 copii au stat bine merci in toronto, intr-o casa cumparata de taxo demult. hehe. deci de 20 de ani mosh pake a stat in a.s.
baiat cuminte iti dai seama. bat pariu ca in 20 de ani mai are 5 copii si in a.s. ?

valorile familiale sunt cele mai importante man, cu cat mai multe valori si cu cat mai multe familii, cu atat mai bine :o)
si omul tre inteles, ia pune-te in locul lui, cu 5 copii si nevasta, pai nu te-ai duce si tu in a.s? probabil ca in comparatie cu „acasa”, a.s. e raiul de pa pamant. eu m-as fi dus in amsterdam, da’ in puii mei, n-om fi la fel la gusturi.

Categorii:baliverne

adulter

Februarie 15, 2011 Lasă un comentariu

Eu unu nu inteleg de ce ne batem capul cu asta. Simplu, nici eu nici tu (zi-mi daca gresesc) nu avem planuri sa futem vreo egipteanca in urmatorii 5-10 ani. Nu zic, dupa aia poate insa toate la randul lor. Deci serios vorbind, faptul ca ei vor sa se sparga in pietre unii pe altii daca adultery si fornication, asta e treaba de wrongful neuronal connection, sa numim chestia WNC si sa uitam de acronym dat fiind ca nu il vom folosi pe parcusrsul acestui email. Deci. Ce deduc eu din statistica ca 82% exact dintre egiptenci si pakestani vor sa ii rupa in pietre pe ailalti, se deduce ca 18% fut de rup. Asta daca nu cumva avem calcule de consistenta, adica unu ca Bill care singur face cam 8.3% din populatia romaniei. Oricum ce vreau sa zic apropo de WNC este ca exista un nivel de rezonantza emotionala cand vine vorba de subiecte in discutie, un nivel de implicare personala si de ramplasment de cazuistica, de impotentza de izolare apropode un topic dat. Aici intra in joc o serie de modalitati de comunicare si modele de reactie, unele retinute, detasate, altele inflationiste, lacrimogene, explozive, intrusive, abrazive, sedative, toate astea fiind circumscrise, slavita fie-i circumscriptia, fiind circumscrise unor malaxoare de idei high level numite culturi. Deci cultura sub care ai ghinionul sa te nasti, dicteaza carevasazica reactia ta ca individ in fatza unor depiction ilusionare cum ar fi adultery. Astfel ca, functie de contextul cultural de zamislire, pentru unii adulter e ceva ce isi imagineaza la altii. Sau in filme, carti, povesti cu capra cu trei iezi. Pentru alti e pr0n. Sau chestii care li se intampla la prieteni, vecine. Altii sunt mai implicati si incep sa se gandeasca ca respectivele neveste ale prietenilor comit adulter cu ei insisi. Pentru altii e dorintza asidua, launtrica, ca un delusional state of mind ca un fel de masturbare fantezista in care adulterul n-o sa se intample niciodata insa si-ar dori ca pe o marturie a existentei lor sexuale. Well. si in final exista aceasta ultima categorie, ingrozitor de numeroasa si religioasa, care cand vine vorba de adulter se trezesc brusc prin anumite conexii neuronale, se trezesc deci implicati personal in postura de loseri. Daca femeea mea se fute cu unu. Si atunci evident reactia impietrita sau pietrele de rigoare, cred ca 82% e un procent firesc in orice tara daca intrebarea ar fi adresata la modul specific. Adica daca ii intrebi pe canadieni: ce faci daca vine unu si iti fute nevasta? Probabil ca daca nu o piatra in cap macar un glontz tot i-ar veni si americanului in cap la primul moment. Insa cand il intrebi ce parere ai despre adultery, romanul optimist, o sa se gandeasca cu drag ca el comite adulterul. Deci e firesc sa il apere pe futacios. Intelegi deci ca avem de-a face cu un soi de relativitate de abordare rezultata in urma unor reflexe de gandire in context cultural si educational, nu vorbim aici realmente de pozitii clare asupra unui topic bine definit. Adica nu imi explic cum nigerienii sunt 82% pro stoning cand 30% acum ceva ani aveau sida, adica iti dai seama ca e ceva gresit in modalitatea de colectare de informatie si separarea acesteia la modul consistent, logic si usor de digerat.

„About eight-in-ten Muslims in Egypt and Pakistan (82% each) endorse the stoning of people who commit adultery; 70% of Muslims in Jordan and 56% of Nigerian Muslims share this view. Muslims in Pakistan and Egypt are also the most supportive of whippings and cutting off of hands for crimes like theft and robbery; 82% in Pakistan and 77% in Egypt favor making this type of punishment the law in their countries, as do 65% of Muslims in Nigeria and 58% in Jordan.

When asked about the death penalty for those who leave the Muslim religion, at least three-quarters of Muslims in Jordan (86%), Egypt (84%) and Pakistan (76%) say they would favor making it the law; in Nigeria, 51% of Muslims favor and 46% oppose it. In contrast, Muslims in Lebanon, Turkey and Indonesia largely reject the notion that harsh punishments should be the law in their countries. About three-quarters of Turkish and Lebanese Muslims oppose the stoning of people who commit adultery (77% and 76%, respectively), as does a narrower majority (55%) of Muslims in Indonesia.”

Categorii:baliverne

critica ratiunii dure

Februarie 10, 2011 Lasă un comentariu

dupa ce m-am mai gandit un pic, am zis ca totusi poate e o prezentare numa’, adica omu’ poate a explicat in cuvinte despre ce e vorba in prezentare, si n-a apucat sa mai updateze ppsu’. poza imi sugereaza ca nu e un accident, da’ hai sa-l iert. tipul asta m-a scos din pepeni din doua motive. in primul rand e scriitor, public si mare grangure cu state, in al doilea rand e profesor, iar niste bieti studenti (cu care din pacate ma identific) tre sa-i soarba intelepciunea si vor fi notati in functie de cat de bine redau parerile lu’ asta, chestie care mi se pare nedreapta. stiu ca in materie de subiecte umaniste totul e interpretabil, dar pretentia astuia de a ii lua interpretarea ca lege mi se pare abjecta. tot la modul personal, imi dau seama ca orice pretentie as avea de a continua niste studii (iti spun sincer ca ma stiu cam incult) o sa ma treaca prin niste mecle de-astea, iar ideea ma descurajeaza definitiv.
altfel, despre mine. probabil ca nici eu n-am cine stie ce caracter si ca prefer sa fac misto ieftin de bietii sistemologi. iti spun sincer, m-am gandit sa ma apuc de ce zici tu acolo la misto, si de fiecare data cand m-am apucat (in numar de 1), am ajuns relativ repede la o contradictie in sistemu’ meu. imi dau seama deci ca nu e usor sa creezi un sistem consistent. parerea mea este ca astia care au incercat (nietzsche, marx, rahat) au facut-o in pofida contraexemplelor, sau au profitat de lipsa unor definitii (relativ?) precise, sau sunt contextuali si deci nu pot fi studiati decat ca subiect la istorie. interesanti, desigur.
apropos de scris despre ei, chestia e aia de mai sus – ma stiu incult – plus ca n-am rabdare sa-i citesc nici pe ei, daramite criticile probabil deja existente la ce au scris sau nu. sunt convins ca multi au scris deja, iar din cate am auzit nici witty n-a fost de acord la un moment dat cu ce a pus in tractatus, asa ca ar fi de fapt nedrept sa dau in el fara sa studiez mai mult (At first Wittgenstein believed that the Tractatus, by viewing all problems as problems of language, had solved all the problems of philosophy, and subsequently gave up academe to work as a schoolteacher and a monastery gardener. Eventually, he criticized his own views and found a new philosophical method and a new understanding of language in the posthumously-published Philosophical Investigations.). Tot in textul respectiv, cica witty ar fi subiectul evreu al cartii lu’ hitler, ceea ce m-ar cam pune in echipa cu hitler in niste chestii. mda.
apropos de scrie-le, sa crap daca nu-mi vine sa ii scriu o scrisoare lu’ obama, din doua motive – educatie (din ce in ce mai precara) si corporatocratie (tocmai tre sa semnez niste hartii care mi se par de o indolenta infinita – de exemplu afirmatia ca „all business ideas belong to the company”, explicand ca astea sunt chestii care „relate to company’s business”, da’ mai departe nu-si bat capul sa explice care in pizda masii e de fapt company’s business). din pacate n-am strans suficient curaj (oare de ce, probabil ca nimanui n-o sa-i pese de fapt).
hai ca ti-am impuiat capul suficient, zau ca m-am spart de ras citind emailu’ tau. ai condei monser, ar trebui sa te apuci sa scrii undeva mai public. nu’s unde.

Categorii:baliverne

lumea e o vaca

Februarie 10, 2011 Lasă un comentariu

citesc si plang. natang si natafletz indes cu pumnul la floricelele din coshuletzul cu grija tixit si pe ele le insele le infund cat incap pe gatlej, care nu incap intra gramadite pe nas la refuz de sfarsesc printrun sfornait grohotesc vecin cu auto axfisiatul sugrumat care fara de aer s-a rabufnit din nas catre monitor improscandu-l pe bietul cu tot felul de muci si chestii.
imi vine in cap cum furca mommy lor de lume vaca nu te-au spotted inca. de 10 ani de zile ma inec in prezentarile celor pe care ii citesc sau incerc sa ii citez, citesc, inteleg sau rasfoiesc cu respect de baiat de altar incercand umil a patrunde buchia cartii. lasa ca ma desfiintezi pe mine cu abecedarurile mele insa ce ai ma nene cu ei, ei e hayek, marx, nietsche, rifkin nu conteaza pentru tine. tu dai in ei de-i ciuruiesti, haegel e un flecustetz, ayn rand e o boarfa umeda cu climpocit de laturi si latraturi. don norman mai nou mi-l faci cu oo si cu otzet sub ochii mei lucizi umezi si mici putin spre holbat, mi-l desfiintezi, ma intreb daca il umilesti pe el doar ca sa ma faci pe mine sa ma simt prost. habar n-am, ma bucur pe ascuns ca nu sunt in locul lui si ma tem de tipatele pe care m-i le imaginez in ecouri crispat de temerea ca ar putea sa-mi citeasca emailul peste umar. vai de capul lui, insa bai. lasa gluma. apuca-te man si scrie despre astia toti. fi critic la modul oficios, scrie-le in persoana, explica-le sa ma lase dreq in pace sa nu imi mai apara in fatza ochilor ca sa ii citesc si dupa aia sa iti spun tie. dupa care ma gandesc ca in timp poate te indeletnicesti tu sa scrii ceva ca lumea. adica cate ceva in toate domeniile, filosofie asupra prostiei filosofice, asupra lipsei de reson pentru existenta filosofiei, asupra designului, asupra calitatii, asupra sistemelor sociale, problemelor sistemice, proprietatii, vietii, viitorului, trecutului, comunismului, bush si orice altceva. lamureste-i pe cretini cum sta treaba ca pe bune m-am saturat sa ii citesc si dupa ce ma gudur imatur si zornaind din coada a intelegere deplina, ajung nas in nas cu tine si nu numai ca imi scoti tot din cap insa imi demontezi si intelegerea mea abecedareasca a literelor, inteleg ca nici virgulele nu le-am priceput in vreme ce autorul cu pizda masii cine l-a pus sa se exprime e un dobitoc, care vine oarecum sa ma panseze o leaca adica nu sunt eu chiar asa de prost insa nemernicul de scriitor ar face bine data viitoare ca in loc sa scrie sa isi faca bagajele si sa mars in tahiti dreq stie. ma rog man, altfel iti zic ca ai dreptaciune zau stii ca nu le am cu contrazisu bagami-as, a dat al de sus talentul asta cu ghiotura catre tine

Categorii:baliverne

perceptie de design cu punctat de echilibru

Februarie 10, 2011 Lasă un comentariu

ce ma fute e ca nu mai devii vizibil fara sa te caci in sus spiralat, fara sa ebulezi galopant, fara panasul infipt abil in ureche. tipul asta (tot de designer vorbesc) e exemplul clasic, vrea sa te invete in cuvinte dificile si termeni inventati cum sa bei apa cu cana. n-am cuvinte sa-ti spun ce dispret am pe mine la adresa lui, nu’s ce m-a apucat – cred ca din cauza de poza aia ma loveste damblaua.
1. isi insira o lista de calificari, de care probabil ca e mandru. caracter de cacao, apel la autoritate, citeaza dintr-un ziar de rahat (newsweek!!!) care il numeste guru :o)))
2. analiza celor 7 stari ale actiunii mi se pare prea complicata, as scapa de cateva: 1. de ce 2. ce 3. cum + actiune 4. feedback
3. short term vs long term memory ok/whatever
4. affordance – definitia ma enerveaza. imi dau seama ce vrea sa zica, da’ o zice prost. affordance nu sunt neaparat elementele sistemului cu care un umanoid poa’ sa interactioneze, ci sunt mai degraba caile in care poate sa interactioneze. dau un exemplu. butonul la aragaz e unu’ din elemente, da’ ce e important la buton nu este ca poate fi invartit ca sa dea drumu’ la gaz, ci ca trebuie impins si invartit ca sa dea drumu’ la gaz. impinsul devine important, nu numai butonul, altfel ai da drumul la gaz din greseala si ti-ar fi fatal
5. exemple nesfarsite la affordances, inutile deja dupa al 5-lea
6. lista de constraints e ok
7. cognitive principles oarecum ok, sugereaza (gresit dupa parerea mea) ca automatic e mai bine ca „effortful” (alt cuvant la care spellingu vad ca rage). dupa parerea mea depinde.
8. design principles nu’s rele, daca vorbeste de website-uri. daca vorbeste numai de website-uri, ar trebui sa scoata toate exemplele cu usi, ceasuri si etc
9. usability guidelines sunt oarecum ok, daca ar explica totusi cum sa obtii a good mental model si daca n-ar defini good mapping drept a natural mapping (adica?)
10. incheie cu o tema pentru acasa si cu sugestia sa mai citesti doua chestii de el. nu cred.
ok, scuze, da’ ma simt mai bine.

m-am uitat pe punctuated equilibrium. relativ interesant. cred ca ai dreptate, web2.0 este asa ceva in sensul in care dupa o oarecare stagnare evolutia se petrece in pasi rapizi. ce nu mi se pare 2.0 este modul in care evolutiile se petrec in ramuri disjuncte, in loc de continuat pe aceeasi ramura dar evoluat. nu’s daca pot sa fiu mai coerent la ora asta.

Categorii:baliverne

perceptia de design

Februarie 10, 2011 Lasă un comentariu

notiunea de perceived affordance (in traducere libera si proasta: perceptie de design) mi se pare insa inteligenta. nu zic geniala, insa nici apocrifa, bai macar pentru faptul ca nu e o idee idioata si are ceva lipici acolo m-am gandit la ea inainte ca norman sa o cace, si cinstit vorbindara in special in contextul anilor lu ipod, google si magoogle toate astea make sense inclusiv elucubratiile lui de designer poetic la foc de lumanare

adica ma intreb daca lumea pricepe ca 2.0 asta e un salt calitativ, un moment de punctuated equilibrium daca vrei in contextul internetului nostru cel de toate zilele.
btw explica-mi ce intelegi prin
http://en.wikipedia.org/wiki/Punctuated_equilibrium

Categorii:baliverne