Prima pagină > baliverne > critica ratiunii dure

critica ratiunii dure


dupa ce m-am mai gandit un pic, am zis ca totusi poate e o prezentare numa’, adica omu’ poate a explicat in cuvinte despre ce e vorba in prezentare, si n-a apucat sa mai updateze ppsu’. poza imi sugereaza ca nu e un accident, da’ hai sa-l iert. tipul asta m-a scos din pepeni din doua motive. in primul rand e scriitor, public si mare grangure cu state, in al doilea rand e profesor, iar niste bieti studenti (cu care din pacate ma identific) tre sa-i soarba intelepciunea si vor fi notati in functie de cat de bine redau parerile lu’ asta, chestie care mi se pare nedreapta. stiu ca in materie de subiecte umaniste totul e interpretabil, dar pretentia astuia de a ii lua interpretarea ca lege mi se pare abjecta. tot la modul personal, imi dau seama ca orice pretentie as avea de a continua niste studii (iti spun sincer ca ma stiu cam incult) o sa ma treaca prin niste mecle de-astea, iar ideea ma descurajeaza definitiv.
altfel, despre mine. probabil ca nici eu n-am cine stie ce caracter si ca prefer sa fac misto ieftin de bietii sistemologi. iti spun sincer, m-am gandit sa ma apuc de ce zici tu acolo la misto, si de fiecare data cand m-am apucat (in numar de 1), am ajuns relativ repede la o contradictie in sistemu’ meu. imi dau seama deci ca nu e usor sa creezi un sistem consistent. parerea mea este ca astia care au incercat (nietzsche, marx, rahat) au facut-o in pofida contraexemplelor, sau au profitat de lipsa unor definitii (relativ?) precise, sau sunt contextuali si deci nu pot fi studiati decat ca subiect la istorie. interesanti, desigur.
apropos de scris despre ei, chestia e aia de mai sus – ma stiu incult – plus ca n-am rabdare sa-i citesc nici pe ei, daramite criticile probabil deja existente la ce au scris sau nu. sunt convins ca multi au scris deja, iar din cate am auzit nici witty n-a fost de acord la un moment dat cu ce a pus in tractatus, asa ca ar fi de fapt nedrept sa dau in el fara sa studiez mai mult (At first Wittgenstein believed that the Tractatus, by viewing all problems as problems of language, had solved all the problems of philosophy, and subsequently gave up academe to work as a schoolteacher and a monastery gardener. Eventually, he criticized his own views and found a new philosophical method and a new understanding of language in the posthumously-published Philosophical Investigations.). Tot in textul respectiv, cica witty ar fi subiectul evreu al cartii lu’ hitler, ceea ce m-ar cam pune in echipa cu hitler in niste chestii. mda.
apropos de scrie-le, sa crap daca nu-mi vine sa ii scriu o scrisoare lu’ obama, din doua motive – educatie (din ce in ce mai precara) si corporatocratie (tocmai tre sa semnez niste hartii care mi se par de o indolenta infinita – de exemplu afirmatia ca „all business ideas belong to the company”, explicand ca astea sunt chestii care „relate to company’s business”, da’ mai departe nu-si bat capul sa explice care in pizda masii e de fapt company’s business). din pacate n-am strans suficient curaj (oare de ce, probabil ca nimanui n-o sa-i pese de fapt).
hai ca ti-am impuiat capul suficient, zau ca m-am spart de ras citind emailu’ tau. ai condei monser, ar trebui sa te apuci sa scrii undeva mai public. nu’s unde.

Anunțuri
Categorii:baliverne
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: