Prima pagină > arhitectura, Arhitortura > Arhitectura mamii lor, partea III

Arhitectura mamii lor, partea III


ROM, Royal Ontario Museum, aceasta cladire miracoloasa, mirobolanta (da un click):
 
http://www.worldarchitecturenews.com/news_images/1014_1_1000%20libeskind%201.jpg
 
este facuta sub mana lu Libeskind. Cred ca ti-am mai zis, Libeskind e cumnatu lu Stephen Lewis carele in discursul lui cacacios l-a mentionat pe arhitect ca fiind unul din promotorii unei revolutii in domeniul spatiului public. Dacacauti dupe Daniel Libeskind pe web vei vedea ca a pocit fatza pamantului si cu alte cladiri identice.
Acuma sa nu ma intelegi gresit, cladirile alea sunt foarte interesante ca forma, carapace sau dinamica geometrica, nu obiectez. Dar impactul lor psihologique asupra prostimii e devastator. Nici dreq nu vrea sa hang out in jurul lor, nu au appeal, nu au chemare, atractie si suflet, nu e pe intelesul prostimii. Chestiunea in discutie e ca arhitectura nu e ca muzica sau poezia, e altfel decat orice arta. Arhitectura asta e foarte legata de oamenii din urbea unde iti plasezi creatia, daca pictezi un tablou pe care nimeni in afara de tine nu il intelege macar poti fi ocolit, daca scrii o carte mult prea avansata pentru secolul asta, putini se vor deranja sa
o cumpere. Dar arhitectura nu poate fi ignorata, este un element asumat si de impact foarte adanc in randul celor ce se vantura vrand-nevrand in zona respectiva.
 
Sa nu imi zici ca tot ce s-a facut bun pe lume s-a facut prin ignorarea prostimii. Nu ca nu as fi deacord insa sa nu uitam ca multimea asta nu poate fi chiar ignorata in intregul ei, poti da vina pe prostime cand ceea ce faci este criticat, discutat dar cand e complet ignorat deja ma indoiesc de genialitatea creatiei oricare ar fi ea.

tipul e unghiular, nimic de zis. smucit, stors si alungit in acelasi timp. vezi ca are un site (http://www.daniel-libeskind.com/projects/show-all/), pe care o sa vezi mai multe. iar pozele noaptea cu muzeul respectiv sincer mie mi se par interesante. poza pe care mi-ai trimis-o insa m-a coplesit, era sa tip cand am vazut-o. pare un fel de tumoare maligna gata sa inghita cladirea veche, e prea mare, prea scapata de sub control, prea extraterestra, nu provoaca la dialog inteligent si la reflectie intrinseca, ci sta in ochii tai si urla la tine. nu vad nici un fel de tranzitie intre corpul vechi si cel nou, ba dimpotriva, sunt cat se poate de diametral opuse si de neintegrabile. mare om tipul, sper ca incepe sa se mai abtina. din pacate vad ca intr-adevar e in multe locuri pe glob deja.

dau un exemplu de integrare mai reusita, nu foarte bun exemplul, cand am fost in amsterdam am vazut si mai misto, da’ cat de cat
http://www.dreamstime.com/amsterdam-canal-houses-image132875. in cazul asta fatada moderna nu sare in ochi atat de rau printre cle vechi. parerea mea e ca un arhitect destept o sa incerce sa nu se pise pe ce e existent deja. da’ poate ma insel. si, inca ceva, nu e vorba despre prostime, ci despre umanitate. cladirea aia nu are nimic uman, de lebowski vorbesc, ma mira ca nu are usa in tavan si ca are inca ferestre.

ai dreptate cu arhitectura ca element asumat, orice inseamna asta. responsabilitatea este imediata. dar, de exemplu, parisului in final i-a folosit turnul eiffel. o sa vezi, la fel, ca ciudatenia aia de muzeu o sa atraga agarici, ceea ce va imbunatati (posibil) urbea.

Mi-au incantat privirea pozele cu amster dam, frumos si cochet. Arhitectura e o arta iminenta, inevitabila, oricare ti-ar fi nivelul de cultura nu ai cum sa te feresti de ea. Si asta e problema ca arhitectii astia au evoluat paralel cu cultura maselor, deja sunt undeva unde nimeni nu ii mai percepe. Acuma chestiunea cu effelu din Paris e putin confuza, lumea e atat de uda cand vine vorba de Paris ca si daca s-ar fi cacat Voltaire in mijlocul strazii si tot ar merge lumea sa vada ce si cum. Cateva detalii, Effelu e construit intr-un cadru super-super populat cu jde mii de alte chestii proportionate (intre ele), interesante si atragatoare. Spre deosebire de Toronto unde exista CN tower si nimic in rest, la Paris exista din abundenta jde mii de locuri de vazut si, guess what, tot pe acolo poti vedea si Effelu. Asa ca, de ce nu, hai sa mergem si acolo asa la modul emblematic. Nu iti zic ca in cele 2 saptamani de vizita la Paris, prin 99 cred, am batut zona aia la picior. Iulia lucra iar eu eram vizitator asa ca am avut si timpul si posibilitatea sa o fuck. De la Effel pina la Louvre iti ia undeva la vreo ora de mers, o placere, treci pe langa invalizi (nu stiu de ce or fi chemat asa cladirea aia), mai e o piata faina colorata, cu cafenele si acadele, o chestie pe care au pictat-o multi pictori din astia meseriasi, pe partea ailalta sunt gradinile de tuillerie, treci de cateva muzee de arta cu expozitii si smecherii, urmeaza piata saint-martin mereu plina ochi de popor si treci podul in ile dela cite (ba imi scuzi pronuntia), acolo ai notre dame, nu ca mi-ar fi placut, dupa aia inca vreo doua cladiri istorice, treci in rue de rivoli si faci dreapta catre luvru. Pe malul senei pictori si poeti cat cuprinde, mai nou li s-au alaturat tiganii la cersit si pakistanezii la vandut bauturi racoritoare ieftine.
Ba deci in descrierea asta de poveste normal ca isi permit sa puna orice ca se pupa mai usor cu ambientu.
Auzi, hai ca am exagerat, tie nu ti se pare ca nordicii sunt mai meseriasi in arhitectura ca francezii care sunt mai meseriasi ca italienii ? Cum vezi Casa Poporului in cadrul european al renasterii arhitecturale ? Asta asa ca sa arunc niste intrebari de incalzire.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: