Arhiva

Archive for the ‘deprinziare’ Category

Gazeta de ca sa regala

Noiembrie 8, 2011 Lasă un comentariu
am citit ieri la gazeta despre casa regala a romaniei, o telenovela pe langa care am trecut cu neprihanire si nepasare.
insa subjectul e sinuos, complex, complicat, mai ales de cand individul numit paul, zis de romania, din neamul lui zizi lambrino, a pus-o musai de un copil anul trecut cu nevasta-sa care are 60 de ani (el e 62). incredibil. asta in masura in care mihai nu are baieti iar zilele astea zor nevoie se pare ca astia o sa il declare pe paulica drept parte valabila in familia regala. prin urmare copilul ar deveni singurul mascul mostenitor pe linia regala.
incepusem sa ma obisnuiesc cu mihai, macar ala are ceva decentza.
noroc ca astia toti se (z)bat pe ceva ce nu exista in romania: monarhia.
ah, si cine crezi ca l-a botezat pe ala micu?! base evident, asta ca sa incheiem cercul in stil de rebreanu
Cred ca daca as fi din neamul lui zizi lambrino, as tine secreta informatia respectiva, dupa cate ma prind tipii din familia respectiva se remarca prin cearcane – http://www.gettyimages.com/detail/2662272/Hulton-Archive. Altfel, tre sa recunosc ca desi Mihai imi e indiferent, macar are ceva regal in el, o eleganta si un je ne sais quoi, pe cand Paul, cu Zizi si probabil toti restul din linia respectiva au ceva de paduchi in ei, un ce al lor, un what the fuck.
Parca vad ca daca incep sa ma scobesc prin arbore, dau de vreun Becali, ce palme mi-as trage…
mai usor de sesizat wtfucku paduchiesc daca ii auzi vorbind, pe el sau pe atleta sa: printesa Lily de texas, zice tipa:
„Şi Maria este o naşă excelentă…”absolutely” excelentă.”
deci bai sa ma scuzi mi s-a pus un nod in gat, ca roman sau aspirant la titlul de roman, nu e posibil sa stii cum se zice „naşă” dar absolut sa te pierzi in ganduri si sa zici „absolutely”. altfel n-am nicio treaba cu accentele sau felul in care se exprima insa mi se pare indecent sa vorbesti pe sleau de carnati, cumetrii, naşă si la capat sa mi te arunci in „whatever” sau „absolutely” asa la fentosane si finguri.
De la posibila regina a romaniei m-a trantit de pamant cu imagini electrocutante de raducioiu in minte.
Si unde mai pui ca la 60 de ani femeea a facut un copil. Cine o fi pe aia zau, ah! ok, pai si ala acum se vrea rege??!
M-ai pierdut la „printesa lily de texas”, daca exista asa ceva, eu nu mai vreau monarhie, imperiu sau threeumvirat. Vreau anarhie. Va rog sa-mi spuneti anarhul de bointon biatch de-acu incolo. Paulica are un site cocosator (http://www.printulpaulderomania.ro/), pe a carui pagina principala troneaza un mesaj fastuos, bine mestesugit, care incepe heraldic si diplomatic cu „Asemeni multor români, doresc să vă transmit și eu, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, “La mulți ani!”, multă sănătate…”, si continua ceva mai jos, marlanic si scrofelnic, cu „Însă, înainte de orice, din sumele anilor pe care v-ați grăbit să-i socotiți și în care spuneți că ați servit națiunea română, trebuie să scădem cei 50 de ani de comunism în care nu ați făcut nimic pentru acest popor” etc etc etc. Ma mira ca n-a inclus o poza cu o flegma hagica in epistola websiteiana. Fanariotii draq, au concentrat aproape tot prost gustul romanesc, e aproape nedrept, bine ca avem din belsug, tara aia e bogata!
intrebarea mea cand aud de din ashtia este daca ei chiar exista. file de poveste citite despre ei imi tes mai departe in imaginatie personaje fabuloase, inventii ale mintii, imposibile.
fat frumosul asta sau printz cum isi zice dansul, e din categoria mirobolanta a creatiilor fantastice, ceva dincolo de disney si pixar, intr-o realitate romaneasca daca putem sa ii zicem asa, alaturi de alte mari figuri, monstrii sacri ai existentei noastre milenare pe acele meleaguri. mi se face greatza cand ma gandesc ca nu exista o enciclopedie a unor astfel de personaje pentru ca stii ce e trist: ei sunt uitati si e pacat pentru ca numai asa ei se repeta in istorie, in 50 de ani de exemplu nimeni nu va mai stii cine e paul de romania, vadim de balaceanca sau becali de pipera. insa ca marturie sau ca exemplu pentru urmasii nostri sau ai lor, ar trebui totusi sa ne focusam nu numai pe cine e barbosu, pata si lee – astia cu siguranta sunt irepetabili insa ailalti apar cu regularitate.
si la duda si la p(a)ulica ala se vede stratul de marlanie. e firesc, am fi cu totii numai neamuri de regi altfel la nivelul 8 de evolutie (mi-am uitat teoria). ce vroiam sa zic … doua chestii, una e ca asta batranu fara indoiala are decenta, nu ma bag in ce a facut si ce n-a facut – vremuri grele prin ’43 – dar atitudinea e suverana nu se compara cu maimutzoii.
cealalta chestie, ma uitam la berlusconi. romanii imi par un fel de curte imperiala pe langa circul italian
si gata: citeam nu stiu unde ca nevasta lu duda, principesa margareta a avut o relatie lunga si adanca cu gordon brown.
se poate deci zice ca a fost o femee de viitor.
Marchiz/Contesa, eu credeam ca Duda si Paul sunt acelasi vierme (ca in propozitia simpla cu sens „Paul e o duda”). Se pare ca m-am inselat, promit sa se mai intample. Problemele mele incep cu titlurile, cum sa-ti spui mai „printz” cand ai 60 de ani? E de un ridicol fabulos, pana si Prince si-a schimbat numele de cateva ori, a devenit Symbol si dupa aia The artist formerly known as Prince. „Printz” e acceptabil numai pana la vreo 15 ani, dupa aia tre facut ceva nu se mai poate, te-nvarti de vreun regat, pui de-un imperiu, local sau galactic, sau dimpotriva, devii viconte, logofat, senator, sef de detasament sau presedinte de asociatie de locatari. Linistea cu care printzii astia se uita in oglinda si dau din cap afirmativ in loc sa bufneasca in ras, mi se pare infernala, si ascunde un complex de inferioritate sanatos si o infantilitate matura. Daca as fi disney in mod cert i-as da in judecata mai intai si draqului dupa aia pentru tarat substantivul comun „printz” prin moloz, nu vad cine si-ar mai dori vreodata sa viseze sa devina printzi cu astia de model. Cum ar fi sa cada asta de pe cal cand s-o pupe pe alba ca zapada si sa-si rupa un os? Nici nu vreau sa ma gandesc

Buna observatia cu Gordon Brown („Flash Gordon” for friends) si cu Duda („Dude” for friends), a trebuit sa ma uit pe pagina de wiki sa vad cine drac e asta din urma. Pagina e plina de informatie utila, de genul ” În perioada în care a evoluat ca actor, Radu Duda a locuit la bloc, ca majoritatea românilor”. Tot de-acolo „Afirmă că în timpul comunismului a trăit într-o lume amorală, căreia i-au lipsit modele și în care era dificil să ai principii. Radu le-a descoperit pe acestea din urmă doar când l-a cunoscut pe Regele Mihai, când a înțeles că „viața poate fi punctată, din loc în loc, cu principii””. Mare om, o sa beau o cafea pentru asta, se pare ca a facut si ceva bun, nu mi-e clar ce, mi-a fost greu sa trec peste „Alte familii regale, însă,[11][12][13] i-au recunoscut folosirea de către acesta a apelativului de „Alteță Serenissimă””. Va rog, al dvs…
Atletul Sictirissimus

Chestii de (ne)inteles

Februarie 4, 2011 Lasă un comentariu

Comentarii de prin ziare:

In 1989, KGB a venit în Bucureşti să distrugă dovezile.
În 22 decembrie 1989, nişte civili cu banderole tricolore de revoluţionari au venit să “protesteze” în faţa DGDAL, pe strada Roma. Au intrat în sediu şi s-au dus direct la UM 0110 (in acea cladire banala functiona, fara ca nimeni sa banuiasca, indicativul “Z”). Au găsit fişetele goale. Învăţând lecţia din 1944 şi din lecţia cehoslovacă din 1968, agenţii români au fost găsiţi fără arhivă. Atenţie, obiectivele principale ale UM 0110 din 1989 era urmărirea grupului “Corbii”, din care făceau parte Nicolae Militaru şi Ion Iliescu.

Potrivit UNUIA DINTRE SUPRAVIETUTORII MACELULUI din UM 0110: “noi aveam toata schema de spionaj sovietica din Romania si le stiam retelele. Ei nu puteau supravietui cu retelele in Romania democratica, infiltrate in viata politica, in stat si noi sa stim cine sunt. Au gasit fisetele goale. Unele informatii se gasesc si in alta parte, ei insa nu au stiut daca le-am distrus sau le-am dus in alta parte. Dosarele noastre contineau probe asupra legaturilor cu spionajul sovietic, asta era problema, nu numele spionilor romani, cat legaturile lor cu spionii sovietici, cu nume, functii, asta ii interesa cel mai mult. Rusii voiau sa ne termine”.

Tinta atunci, de fapt, a fost şeful unităţii – nimeni altul decat col. TECSA – care se afla în altă locaţie, aflată pe o stradă paralelă (pe Londra). A fost evacuat în timp util, deoarece era urmărit pentru a fi ucis de agenţii sovietici.
Ca să vedeţi ce ar fi păţit, să luăm exemplul şefului trupelor USLA (Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă), col. Gheorghe Trosca.

De precizat că UM 0110 era în relaţii excelente cu USLA, având relativ acelaşi fond. A fost executat in noaptea de Craciun a anului 1989, in fata Ministerului Apararii unde fusese atras intr-o ambuscada. Cadavrul colonelului si cele ale colegilor sai au stat zile intregi in strada. Fiindca erau prezentati drept teroristi, trupurile celor ucisi in fata MApN au fost batjocorite sub ochii militarilor. Specialistii anti-KGB pun uciderea colonelului Trosca, fost sef al contrainformatiilor militare, pe seama agentilor rusi prezenti in numar mare la asa-zisa revolutie din decembrie 1989 si in fruntea structurilor de comanda ale Frontului Salvarii Nationale.

Conform acestora, Trosca, impreuna cu Tecsa, documentasera indelungata activitate de spion al GRU a generalului Nicolae Militaru, care tocmai fusese instalat Ministru al Apararii de Ion Iliescu. Aşadar, noua putere acuza faptul că există terorişti. În fapt, agenţii sovietici se luptau cu agenţii de contrainformaţii. Un exemplu de poliţe vechi care au fost plătite atunci este ce prin care agentul sovietic Nicolae Militaru îl cheamă la MApN pe Gheorghe Trosca… Apoi, cadavrul îi este expus cu titulatura de “terorist”.

Inamicii noului regim fidel Moscovei erau aşadar trupele USLA şi agenţii UM 0110, care nu au tras un foc. Atunci cine a tras? Trupele de cercetare-diversiune ale armatei al căror istoric se poate urmări uşor? Trupele de Securitate care primiseră ordin să stea? Sau armata, ai cărei soldaţi trăgeau aiurea? În fine… după cele 168 de victime de dinainte de 22 decembrie, au urmat alte 1.050 după 22 decembrie, când deja se instalase noua putere.

UM 0110 (ce mai ramasese din ea), ce purta indicativul secret “Z” a fost desfiinţată chiar la finele lunii decembrie 1989, de Virgil Măgureanu, pe atunci doar asistent la “Ştefan Gheorghiu”. A fost reînfiinţată în 1994 şi i s-au restrâns atribuţiile în 1998.

Potrivit unui rezervist: “In 1998 a fost chemat activul unitatii succesoare 0110 si ni s-a ordonat scurt sa ridicam dispozitivul de pe maghiarii revizionisti si sa inchidem dosarele deschise.
Pentru ca, trebuie sa intelegeti, si noi, si fosta 0110, se ocupa atat de KGB si STASI cat si de AVO si urmasele lor. Am zis, bine-bine, dar avem spioni documentati, in lucru, oficiali – unul dintre ei este secretar de stat azi – ce facem cu ei? Nimic, a fost raspunsul. E ordin de sus, de la Cotroceni. Unii au rabdat, altii au plecat. Cam asta cred ca e situatia si acum in SRI, in ceea ce priveste desfiintarea “Z”-etului.

In 1989, Armata, sub conducerea cadrelor GRU si KGB reactivate de generalul Nicolae Militaru, a preluat o mare parte din DSS. Multe dintre cartitele infiltrate atunci sunt si azi la putere.

Cateva dintre nume sonore romanesti ce erau spioni sovietici si se aflau, in ’89, in atentia lui Tecsa si Trosca:

– Adrian Nastase, deputat PSD: fond informativ la nivelul UM 0625, UM 0195, UM 0544;
– Teodor Melescanu, senator si prim-vicepresedinte al PNL: fond informativ la nivelul UM0544, UM 0195, UM 0625;
– Mircea Cosea, deputat PNL: fond informativ la nivelul UM 0544, UM 0625, UM 0195;
– Mircea Pascu, deputat PSD: fond informativ la nivelul UM 0544, UM 0195, UM 0110;
– Radu Vasile, fost premier: fond informativ la nivelul UM 0610 si al Securitatii Municipiului Bucuresti;
– Eugen Dijmarescu: fond informativ la nivelul UM 0544, UM 0195, UM 0625;
– Alin Teodorescu, deputat PSD: fond informativ la nivelul Directiei a II-a, Securitatea Municipiului Bucuresti;
– Viorel Hrebenciuc, deputat PSD: fond informativ la nivelul UM 0110, UM 0195;
– Serban Mihailescu, senator PSD: fond informativ UM 0544
– Ilie Sarbu, senator PSD: fond informativ la UM 0610;

Deci ,Ilie Sarbu, senator PSD: fond informativ la UM 0610…….. omul rusilor….si socrul lui Victor Ponta……..

Categorii:deprinziare, politruce

Despre Blaga, neadevaruri bineinteles

Februarie 4, 2011 Lasă un comentariu

Comentarii gasite pe net, zici ca sa nu se piarda. Oricum eu am citit numai prima fraza.

Actualul ministru de interne si secretar general al PDL este originar din comuna Petrileni judetul Bihor. A absolvit Facultatea de Mecanica din cadrul Institutului Politehnic Timisoara si a fost repartizat ca inginer la Uzina Mecanica din orasul Stei (fost Petru Groza) din judetul Bihor, la care a ajuns director comercial. S-a casatorit cu o colega de facultate de naționalitate maghiara din municipiul Satu Mare, Nevezi Violett Margareta, si are o fiica majora, recent casatorita. In timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost ales presedinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale (CFSN) Stei, iar ulterior vicepresedinte al CFSN Bihor. In 1990 a fost ales deputat FSN, iar in perioada 1991 – 1993 a exercitat functia de prefect al judetului Bihor din partea FSN. Dupa iesirea de la guvernare a PD (FSN), a detinut functia de director al Directiei Regionale Vamale Oradea (1993-1996), care avea arondate judetele Bihor, Satu Mare si Maramures, situate la frontiera cu Ungaria si Ucraina.

In perioada cat a fost sef al Directiei Regionale Vamale Oradea a fost o sluga credincioasa a fostului presedinte al PD, Petre Roman, laudandu-se ca avea sarcina sa procure bani de cosnita pentru familia acestuia si bani negri pentru partid. In timpul directoratului sau era de notorietate ca se lua spaga de mii de marci sau dolari la angajarea vamesilor, carora li se pretindea ulterior o contributie lunara, motiv pentru care in zona au aparut și s-au raspandit versurile: “Ma numesc Vasile Blaga, dar numele meu adevarat e spaga”. De exemplu, Vasile Blaga venea frecvent la Satu Mare, unde intr-un apartament (nr.30) din blocul 55 din cartierul Micro 16 (situat la iesirea spre Oradea) i se aduceau pungi cu bani si tinere animatoare pentru partidele de poker pe care le incingea si nu numai.

Colector de bani negri pentru partid

In perioada 1996-2000, Vasile Blaga a fost senator PD de Bihor, dar si-a mentinut controlul asupra Directiei Regionale Vamale Oradea prin promovarea in fruntea acesteia a fostului sau adjunct Calin Vesa. In anul 2001, dupa ce Traian Basescu l-a rasturnat pe Petre Roman din fruntea PD, Vasile Blaga a trecut de partea lui Basescu, care, fiind si primar general al Capitalei, l-a adus la Bucuresti si l-a facut presedinte al organizatiei municipale Bucuresti a PD, iar apoi l-a promovat secretar general al PD, trasandu-i ca sarcina principala colectarea de bani negri pentru partid din lucrarile angajate si prestarile de servicii realizate de Primaria municipiului Bucuresti (asfaltari, salubrizare, igienizare sau renovare scoli, intretinere parcuri si lacuri, inchirieri de spatii comerciale s.a). In aceeasi perioada a fost angajat expert parlamentar, precum si consilier al directorului general de la Luxten, care-l platea cu 700 euro lunar. In noiembrie 2004, Vasile Blaga a fost ales senator PD de Bucuresti, iar in decembrie a fost numit consilier prezidential pe probleme de aparare, securitate si siguranta nationala, dupa care a fost investit ministru al Administratiei si Internelor in guvernul Aliantei DA PNL-PD, exercitand aceasta functie pana in aprilie 2007. In noiembrie 2008 a fost reales senator PD-L de Bucuresti, iar in decembrie 2008 a fost investit ministru al Dezvoltarii Regionale in guvernul PDL-PSD. In data de 30 septembrie 2009, in urma revocarii ministrului Dan Nica, a fost desemnat vicepremier si ministru interimar al Administratiei si Internelor.

Nasul unor afaceristi penali

In perioada cat a fost prefect, director al Directiei Regionale Vamale Oradea, senator, ministru, presedintele organizatiei municipale Bucuresti si secretar general al PD, Vasile Blaga a intrat in relatii de afaceri cu numerosi afaceristi dubiosi din Oradea, Satu Mare si Bucuresti, unii cu antecedente penale, care au fost cu totii cercetati penal pentru evaziune fiscala, contrabanda sau alte infractiuni. Cu concursul lui Blaga, au reusit insa sa scape de tragerea la raspundere penala, desii unii dintre ei au fost arestati. Pentru a salva aparentele, Blaga a aplicat cu toti acesti afaceristi metoda nasitului, devenindu-le nas de casatorie ori nas de botez la copii. In acest fel a relizat afaceri si profituri substantiale cu afaceristii Radu Pentie, Mircea Sumalan si Coriolan Pop -Bruchental din Oradea si cu afaceristii Viorel Cardos si Dumitru Pop din Satu Mare.

Finii nasului Blaga au derulat afaceri banoase cu alcool, bere vrac, ulei alimentar, produse petroliere si lucrari finantate cu bani publici. Cu totii au fost anchetati pentru evaziune fiscala, contrabanda sau alte infractiuni (fals si uz de fals), doi dintre ei fiind si arestati (Coriolan Pop-Bruchental si Dumitru Pop). Trei dintre ei (Mircea Sumalan, Coriolan Pop-Bruchental si Viorel Cardos) au derulat afaceri petroliere cu sprijinul nasului Vasile Blaga, care era actionar semnificativ (detine 374.000 actiuni, in valoare de 10 miliarde lei vechi, reprezentand 1,7% din capitalul social) la Societatea comerciala Petrolsub SA din Suplacu de Barcau, judetul Bihor, care a fost cea mai importanta societate de forare, extractie si prelucrare de petrol din Transilvania, pana ce a fost falimentata cu cativa ani in urma. Totodata, Vasile Blaga a fost prieten bun (inclusiv de sprit si de poker) cu directorul general Tudor Cladovan de la SC Petrosub. Concret, celor trei fini le-au fost livrate produse petroliere in valoare de zeci de miliarde de lei vechi, pe care nu le-au mai platit furnizorului si, de multe ori, nu le-au inregistrat in gestiunea firmelor lor.

Un ministru santajat si santajabil

Astfel, unul dintre prietenii si finii sai, Radu Pentie, patronul grupului de firme Perami din Oradea, s-a ocupat cu afaceri cu alcool si bere vrac de import, fiind unul din cei mai mari importatori din nord-vestul Romaniei si sponsor important al campaniilor electorale ale PD. In anul 1996, ca sef al Directiei Regionale Vamale Oradea, Vasile Blaga a favorizat firma Perami SA Oradea, semnand o dispozitie catre Vama Oradea ca importurile efectuate de aceasta firma sa fie vamuite la valoarea de factura, nu conform prevederilor Hotararii de Guvern nr. 864/1995. A fost singura firma care a beneficiat de acest tratament. Un alt fin, Mircea Sumalan, patronul SC SMG Total Group SRL Oradea, s-a ocupat cu afaceri cu produse petroliere (petrol, gazolina, benzina), indeosebi cu SC Petrolsub Suplacu de Barcau. Finii Pentie si Sumalan au avut dosare penale pentru infractiuni de contrabanda si evaziune fiscala, cu prejudicii de zeci de miliarde de lei, comise in perioada in care Vasile Blaga a fost seful Directiei Regionale Vamale Oradea si parlamentar de Bihor. Desi Politia a propus trimiterea lor in judecata, cu concursul lui Blaga, care avea prieteni la parchetele din judetul Bihor, dosarele lui Pentie si Sumalan au fost musamalizate, dispunandu-se scoaterea lor de sub urmarire penala. In cursul anului 2004, dosarele Pentie si Sumalan au fost redeschise insa de Parchetul General.

In luna decembrie 2004, intre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale, cand s-a vehiculat ca Vasile Blaga ar putea deveni ministru de interne daca guvernul va fi constituit de Alianta DA PNL-PD, comisarul Remus Span, fost sef al SIPI Satu Mare, pe atunci sef al Departamentului Politiei Judiciare a PNA, a facut copii de pe dosarele lui Pentie si Sumalan, in care era vizat si Blaga, si le-a predat chestorului Virgil Ardelean, seful Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna din Ministerul Administratiei si Internelor. Blaga a fost santajat cu dosarele respective, intre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale, cand era seful de campanie a lui Traian Basescu, incat a promis ca dupa ce Basescu va pierde, cum estimau toate sondajele, va aduce tot PD-ul in PSD, unde venisera deja o parte din liderii care au facut parte din echipa lui Petre Roman. Traian Basescu a castigat insa Presedintia Romaniei, iar Vasile Blaga a devenit ministru de interne. El a fost insa santajat si este santajabil in continuare cu dosarele Pentie si Sumalan, chiar daca au fost inchise din nou, dupa ce procuror general al Romaniei a devenit Laura Codruta Kovesi, la promovarea careia in aceasta funcție a avut o contribuție esențiala.

Eliberat din arest ca sa nu vorbeasca despre Blaga

Un alt fin, Coriolan Pop-Bruchental din Oradea, patronul firmei S.C. Coriolan S.R.L., a carui sotie, Ionela Pop-Bruchental, a fost consateana si este una din apropiatele lui Blaga, devenind deputat PD in legislatura 2004-2008, a fost implicat in afaceri cu ulei alimentar de import si produse petroliere cu SC Petrolsub Suplacu de Barcau. Coriolan Pop-Bruchental a fost condamnat la 22 februarie 2006 de Curtea de Apel Pitesti la 4 ani si jumatate de inchisoare cu executare pentru contrabanda, evaziune fiscala si fals material in inscrisuri oficiale, intrucat a introdus in tara, fara a achita taxe vamale, zeci de transporturi de ulei alimentar in numele unor firme apartinand unor cetateni arabi plecati din Romania. Dupa condamnarea definitiva a reusit sa se sustraga de la executarea pedepsei o perioada, in timp ce nasul Blaga era ministru de interne. Pana la urma a fost incarcerat, dar, dupa ce a amenintat in arest ca va spune totul despre implicarea nasului Blaga, a fost pus in libertate intr-un mod mai mult decat curios.

Afaceri Hard cu petrol si uzine

Un alt fin al ministrului Blaga este afaceristul Viorel Cardos din comuna Bixad, judetul Satu Mare, care a fost patronul firmelor SC Hard SRL si SC Hard CVI SRL, de cativa ani in procedura de faliment. In cursul anului 1998, cu sprijinul nasului Vasile Blaga, pe atunci senator, si a ministrului Industriilor, Radu Berceanu, finul Viorel Cardos a vandut SC Petrom SA, prin firma SC Hard SRL, o benzinarie neprofitabila, situata in localitatea Iojib din judetul Satu Mare, in care a investit aproximativ un miliard de lei vechi si pentru care a incasat circa 21 de miliarde de lei vechi. In contractul de vanzare-cumparare s-a consemnat ca aceasta statie de benzina includea si un motel cu restaurant si un atelier de reparatii auto, dar in realitate acestea nu existau decat ca proiect, fiind sapate doar fundatiile la data incheierii tranzactiei. SC Hard SRL Bixad a mai facut afaceri profitabile, prin intermediul nasului Blaga, cu SC Petrolsub SRL Suplacu de Barcau, de la care a preluat produse petroliere in valoare de zeci de miliarde de lei vechi, din care o mare parte nu au fost achitate niciodata furnizorului. SC Hard Bixad figureaza și printre principalii furnizori de servicii pentru Petrolsub: saparea de santuri, curatarea de santuri infectate, dezafectarea sondelor, ecologizarea perimetrelor petroliere si redarea terenurilor catre agricultura, lucrari a caror autenticitate era greu de verificat si in plus erau suprafacturate.

O alta afacere nasita de Vasile Blaga si Viorel Cardos a fost cumpararea SC Multimec SA Marghita din judetul Bihor, o uzina mecanica tehnologizata in ultimii ani ai regimului comunist, la un pret mult subevaluat. Cu ajutorul judecatorului sindic Maria Rosca de la Tribunalul Bihor, SC Hard SRL a cumparat activele SC Multimec SA la pretul de 4,75 miliarde de lei vechi, desi o firma romano-germana facuse o oferta de 20 de miliarde de lei vechi. Pentru aceasta afacere, judecatorul sindic Maria Rosca a fost arestata si trimisa in judecata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea pentru infractiunile de luare de mita si abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, fiind condamnata definitiv la 10 ani de inchisoare. In mod dubios, afaceristul Viorel Cardos nu a fost audiat si propus de parchet, prin rechizitoriu, ca martor al acuzarii, iar instantele de judecata nu l-au citat si audiat ca martor, desi ar fi trebuit cercetat si trimis in judecata cel putin pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Ulterior, afaceristul Viorel Cardos a transferat activele SC Multimec de pe SC Hard SRL pe numele sau si le-a vandut ca persoana fizica cu bucata, obtinand aproximativ 40 de miliarde de lei vechi (un milion de euro la data respectiva).

In cursul lunii septembrie 2004, Directia Generala a Finantelor Publice Satu Mare a constatat, in urma unui control fiscal, ca afaceristul Viorel Cardos a comis, prin operatiuni frauduloase cu firmele sale SC Hard SRL si SC Hard CVI SRL, o evaziune fiscala cifrata la 40,2 miliarde lei vechi, cea mai mare parte a prejudiciului fiind cauzata prin operatiuni fictive cu mijloace fixe din patrimoniul SC Multimec Marghita. Directia Generala a Finantelor Publice a sesizat Inspectoratul Judetean de Politie Satu Mare, care a inceput urmarirea penala si a trimis dosarul la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, unde a fost musamalizat. Finul Viorel Cardos a parasit de cativa ani judetul Satu Mare pentru a se sustrage urmaririi penale si lichidarii judiciare declanșata de Ministerul Finantelor impotriva firmelor sale SC Hard SRL si SC Hard CVI SRL, stabilindu-se in municipiul Ploiesti, unde a intrat in afaceri cu tatal actualei presedinte a Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, fost director la societatea petroliera “1 Mai” Ploiesti. In anii 2000, Viorel Cardos s-a laudat unor apropiati ca ar construi case de vacanta pentru el si pentru Vasile Blaga intr-o localitate din jurul Bucurestiului, se pare ca la Mogosoaia.

Prins in ofsaid cu un hotel de patru stele la Viena

Ultimul fin cunoscut al ministrului Vasile Blaga este afaceristul Dumitru Pop din Satu Mare, poreclit Mitica Ofsaid, caruia i-a nasit recent un copil din a doua casatorie. Dumitru Pop este cunoscut ca un individ cu antecedente penale si afaceri dubioase. In anul 1989 a fost arestat de Procuratura Judeteana Satu Mare pentru complicitate la trecerea frauduloasa a frontierei, intrucat a fost prins in timp ce incerca sa treaca in Ungaria, pe raza judetului Satu Mare, un grup de circa 20 de cetateni de nationalitate germana din zona Banatului, carora le-a perceput cate 20-30.000 lei/ persoana si le-a confectionat pasapoarte false pe domicilii fictive din judetul Satu Mare, cu concursul unor sefi din Militia Judeteana Satu Mare. A fost eliberat insa dupa evenimentele din decembrie 1989 intrucat trecerea frauduloasa a frontierei a fost dezincriminata. In anul 2003, a fost arestat de Serviciul Teritorial al DNA pentru trafic de influenta intrucat i-a promis directorului SC Florisal SA (firma care s-a ocupat de salubrizarea municipiului Satu Mare), care era invinuit in dosarul fostului primar al municipiului Satu Mare, Horea Anderco, ce fusese arestat de DNA pentru fapte de coruptie si abuz in serviciu, ca va rezolva cu procurorul de caz sa nu fie si el arestat, daca-i cesioneaza gratis pachetul majoritar de actiuni ce-l detinea la SC Florisal.

Dumitru Pop s-a cunoscut cu Traian Basescu si cu Vasile Blaga dupa ce primul a devenit primar general al capitalei (in 2000), iar al doilea a preluat sefia organizatiei municipale Bucuresti a PD si distribuirea lucrarilor publice din capitala. Amandoi l-au ajutat ca firma sa SC Bella Consulting Construction SRL sa primeasca lucrari publice de milioane de euro in fiecare an: igienizari de scoli, care se rezumau la simple spoieli, decolmatari de lacuri, care erau putin vizibile, intretinere parcuri, lucrari de canalizare s.a. Dupa ce Traian Basescu a ajuns presedintele Romaniei, iar Vasile Blaga ministru de interne, Dumitru Pop a fost pus in libertate in dosarul in care fusese trimis in judecata de DNA pentru trafic de influenta. La scurt timp, Dumitru Pop i-a vizitat la Bucuresti, fiind dus in aceeasi zi de un taximetrist (Marian R.) la Ministerul Administratiei si Internelor si la Palatul Cotroceni. Taximetrul a facut o escala si la Primaria Generala a Capitalei, unde Dumitru Pop s-a intalnit cu viceprimarul Razvan Murgeanu, fostul subaltern al lui Traian Basescu si mana dreapta a acestuia in afacerile de la Primaria Capitalei, care a primit sarcina sa-i ofere noi lucrari publice in Bucuresti. Astfel ca in perioada 2005-2008, firma Bella Consulting Construction a beneficiat anual de lucrari publice de milioane de euro finantate de Primaria Generala a Capitalei. Mai mult, dupa inundatiile din 2005 firma lui Dumitru Pop a primit, prin incredintare directa de la Ministerul Mediului, condus de Sulfina Barbu, lucrari pentru inlaturarea efectelor inundatiilor in Banat si in Moldova, in valoare de circa 10 milioane de euro, desi firma acestuia nu avea niciun utilaj si niciun angajat de specialitate.

Dupa ce Vasile Blaga i-a nasit ultimul copil din actuala casnicie, Dumitru Pop a cumparat un hotel de patru stele in centrul Vienei (Reither, din lantul Best Western), la care se vehiculeaza ca ar avea o cota si nasul Blaga. Pe langa ca i-a prosperat firma, in actualul mandat prezidential al lui Traian Basescu a scapat si de problemele penale, fiind achitat in procesul pentru trafic de influenta de catre instantele judecatoresti din judetul Mures, unde a fost stramutata cauza. In ultimii ani, finul ministrului Vasile Blaga si amicul presedintelui Basescu a proferat amenintari cu moartea, transmitandu-i ca va angaja ucraineni care sa-i taie gatul, la adresa unui fost prefect al judetului Satu Mare, actualmente deputat PSD, caruia i-a reprosat implicarea in arestarea sa de catre DNA pentru trafic de influența.

Control total prin nepotism si afacerism

In 2005, dupa ce Vasile Blaga a devenit ministru de interne, sotia sa a fost angajata sefa a Directiei Juridice si de Control din Ministerul Educatiei, desi nu avea pregatire juridica. In cursul acestui an, dupa ce a revenit la putere, ca ministru al Dezvoltarii Regionale din 22 decembrie 2008 si ca ministru al Administratiei si Internelor din 1 octombrie 2009, Vasile Blaga si-a implantat o serie de apropiati (rudenii, afini, prieteni, fosti subalterni) in fruntea unor institutii cheie ale statului roman. In prima parte a anului si-a instalat doi fosti subalterni din Oradea in fruntea Directiei Generale a Vamilor, respectiv pe Radu Marginean ca director si pe Dan Pulbere ca director adjunct. Pe fostul sau adjunct Calin Vesa l-a pus director al Directiei Vamale Regionale Cluj, care cuprinde toate judetele din nord-vestul Romaniei (Bihor, Satu Mare, Maramures, Salaj, Bistrita si Cluj). Pe consateana si fina sa Ionela Bruchental, care si-a pierdut deputatia, a facut-o director adjunct la Garda Nationala de Mediu.

In ultimele doua saptamani, dupa ce a redevenit ministru de interne, Vasile Blaga l-a numit sef al Inspectoratului National al Politiei de Frontiera pe chestorul Ioan Buda, fost sef al Directiei Politiei de Frontiera Oradea si bun amic de-al sau din vremea in care era director al Directiei Regionale Vamale Oradea. In fruntea Directiei Generale Anticoruptie l-a numit pe comisarul sef Liviu Popa, care-i este nepot si pe care tot el l-a promovat sef al Inspectoratului Judetean de Politie Bihor in 2005. Fina si consateana sa Ionela Pop Bruchental a devenit saptamana trecuta vicepresedintele Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS).

Cireasa de pe tort este insa numirea recenta in postul de director general al Transgaz Medias a celui declarat ca fiind cel mai bun prieten al sau, Florin Muntean, fost coleg de armata si de facultate si mai recent nas de cununie al fiicei sale. Presedinte al organizatiei municipale Medias a PD-L, Florin Muntean a fost director general la Baza Auto Transport Medias pana in 2004, cand a fost ales deputat la alegerile parlamentare. In anul urmator s-a retras din Parlament pentru functia de director general la Transgaz, pe care a detinut-o pana in 2007, cand a fost inlocuit dupa ce PD a iesit de la guvernare. In perioada in care a fost director general al Transgaz, Florin Muntean a ramas actionar la Baza Auto Transport Medias, la care director general a fost numit un alt prieten al lui Vasile Blaga, Valer Crisan. In perioada respectiva, intre Transgaz si Baza Auto Transport Medias au fost incheiate contracte profitabile de sute de mii de euro. Tot in perioada respectiva, mai exact in 2007, Vasile Blaga a primit, conform declaratiei sale de avere, un imprumut de 500.000 RON (138.000 euro), pe termen de 10 ani, de la bunul sau prieten Valer Crisan. Florin Muntean si Valer Crisan au fost sponsori importanti ai campaniei prezidentiale a lui Traian Basescu din 2004, cand seful campaniei acestuia a fost amicul lor Vasile Blaga.

Florin Muntean si Valer Crisan sunt prieteni buni si cu Ioan Lascu, prim-procurorul Parchetului Medias de circa 30 de ani. Ioan Lascu este tatal Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, numita in aceasta functie de presedintele Traian Basescu in 2005. Aceasta este filiera pe care o procuroare necunoscuta din Sibiu a devenit peste noapte sefa tuturor procurorilor din Romania si sluga credincioasa a presedintelui Traian Basescu si a ministrului de interne Vasile Blaga. Sa fie justitie pentru Vasile Blaga si prietenii sai!

Unul dintre imbogatitii politicii postdecembriste

Un vechi proverb glasuieste: „Spune-mi cu cine te insotesti, ca sa-ti spun cine esti”. Cred ca nu mai e nevoie de comentarii in cazul politicianului postdecembrist Vasile Blaga. Cu asemenea prieteni fini de afaceri, Vasile Blaga a facut nu numai cariera politica, ci si o avere pe masura. Vasile Blaga este unul din cei mai instariti politicieni din Romania, detinand case si terenuri in Oradea si in Bucuresti, masini de lux, sute de mii de euro in conturi si actiuni de peste un milion de euro.

Conform declaratiilor de avere din ultimii ani, ministrul Vasile Blaga detine o vila de 346 mp in Oradea, un apartament de 200 mp in Bucuresti (Aleea Alexandru), cumparat de la senatorul UDMR Verestoy Attila la pretul de 860.000 de euro, un teren de 378 mp in Oradea si un teren de 3 hectare in comuna Cihei-Sanmartin din judetul Bihor. In 1991, cand era prefect al judetului Bihor, Blaga a primit in concesiune un teren intravilan pe care si-a construit vila din Oradea (strada Closca nr. 33), in conditiile in care terenul era revendicat de un localnic (Ioan Aurel Radu), caruia ii fusese confiscat abuziv in 1951. Cu toate acestea, Vasile Blaga a reusit sa devina proprietarul terenului cu sprijinul justitiei bihorene. In 2002, printr-o hotarare a Consiliului Local Oradea, lui Vasile Blaga i-a fost atribuit un teren intravilan de 500 mp, in baza Legii nr.42 /1990 privind drepturile luptatorilor din Revolutia din Decembrie 1989, fiind incadrat „luptator remarcat prin fapte deosebite” si detinand certificatul de revolutionar nr.664, deși la Ștei a fost liniște totala in decembrie 1989. Acordarea acestui teren in baza Legii nr.42/1990 este cel putin dubioasa in conditiile in care Vasile Blaga avea o locuinta in proprietate in Oradea, iar motivul acordarii acestui teren nu putea fi altul decat pentru constructia unei locuinte. De altfel, in Legea nr. 341/2004, care a inlocuit Legea nr.42/1990, se prevede in mod expres ca atribuirea unui teren intravilan se face doar daca beneficiarul nu dispune de o locuinta proprietate personala. In ce priveste domeniul auto, Vasile Blaga a detinut in ultimii ani un autoturism BMW, un jeep Freelander si o motocicleta Honda.

In ce priveste participatiile la diverse societati comerciale, Vasile Blaga si sotia sa detin actiuni, polite de asigurare si conturi la SC Petrolsub SA (374.000 actiuni), Banca Transilvania (280.870 actiuni), SC Broker SA (8.406 actiuni), SIF Banat-Crisana (8.000 actiuni), SC Romania Combi SA (692 actiuni), Banca Romexterra (248 actiuni), SC Mobila Alfa SA, SC Hiperion SA, SC UAMT SA, BRD, Bancpost, Raiffeissen Bank, Banca Ion Tiriac, BCR, ING, Nederlanden. In data de 27 septembrie 2005, Vasile Blaga si-a cesionat pachetul de 44% actiuni detinut la SC Mobimod SA Oradea, in valoare de 308.000 euro, firmei SC Master SA Oradea, la care era administrator controversatul afacerist Gheorghe Mudura, care a fost cercetat si arestat ulterior de DNA pentru spalare de bani si evaziune fiscala.

In ultimii ani, Vasile Blaga a detinut in conturi sute de mii de euro si sute de mii de lei (RON). In declaratiile de avere ale lui Vasile Blaga figureaza doua imprumuturi dubioase, unul de 600.000 RON de la Doina Stoina si unul de 500.000 RON de la Valer Crisan, pe care sustine ca le-a contractat, fara dobanda, pe termen de 10 ani, in data de 12 iunie 2007. Blaga n-a vrut sa furnizeze presei niciun fel de date despre cei doi creditori, rezumandu-se sa spuna doar ca sunt „doi prieteni”. El a motivat ca din cele doua imprumuturi, totalizand 330.000 euro la cursul de la data respectiva, a achitat restanta la locuinta cumparata de la senatorul UDMR Verestoy Attila cu 860.000 de euro. Luarea acestor imprumuturi este cel putin ciudata, in conditiile in care, conform unei estimari a valorii veniturilor declarate de Vasile Blaga, aceasta s-ar fi cifrat, la data de 14 iunie 2007, la peste un milion de euro. La fel de ciudata este inscrierea de catre Vasile Blaga in declaratia sa de avere a vanzarii unui apartament fiicei sale Agathe Cristina contra sumei de un miliard de lei, desi in Ardeal si la romani obiceiul este ca parintii sa le cumpere nu sa le vanda locuinte copiilor.

comentarii salvate

Ianuarie 28, 2011 Lasă un comentariu

Habar n-am ce vrea omul nostru insa pare coerent si focusat. Sa fie gazduit carevasazica pentru posteritate.

––––––––––––

Romania a fost “reglata” ca sa ofere date despre suportabilitatea populatiei intr-un viitor plan de inrobire a natiunilor. A fost adusa la media absoluta, a fost manelizata si tabloidizata. I s-a extras forta de munca, marindu-i-se numarul pensionarilor. Coeficientul de inteligenta national a fost redus dramatic, spre nivelul de “tara idiotizata”. Urmeaza restrangerea libertatilor fundamentale, saracirea, distrugerea sistemului privat

Sintagma “de la pas’opt incoace” o fi dusa in derizoriu, dar in cazul de fata este mai mult decat actuala. Revolutiile de la ‘48, care au schimbat fata Europei, au reprezentat primul episod dintr-un serial malefic ce continua si azi. Nu insistam pe 1848, dar poposim putin in comunism. Si comunismul a fost considerat un experiment. Esuat, spun unii. Experimentul, insa, n-a esuat deloc. Ci a dat niste concluzii asupra limitelor de suportabilitate ale popoarelor, referitor la hrana, la libertatile fundamentale, la dictatura etc. care se pot aplica in orice moment.

Cand lumea s-a impartit in doua, cea capitalista si cea comunista, Oculta Mondiala a efectuat doua experiente, in fapt. Pe de-o parte a dat unora libertati maxime, bunastare materiala, dar si somaj, precum si inrobirea indivizilor si asociatiilor de indivizi – precum firmele private – prin sistemul bancar, sub aparenta libertate de a alege, iar pe de alta parte, in blocul comunist, indivizilor li s-a luat tot. Si bunastare, si libertate, fara dreptul de a functiona in privat, toti sub o dictatura. Nu e locul sa extindem comentariile, se poate scrie un intreg serial de aici, dar simplu vorbind, in primul caz s-a dezvoltat sistemul bancar pe seama libertatilor si intreprinzatorilor occidentali – s-a urmarit pana unde se poate merge -, iar in al doilea caz, cum spuneam, care este limita de suportabilitate – pana in ce moment apar revoltele populare care ar putea darama factorul de putere.

Fireste, cele doua sisteme au fost concurentiale si au functionat perfect cele doua experimente atata timp cat a fost asa, culminand cu Razboiul Rece. Si inca ceva, important, nu in toate tarile sistemele au evoluat la fel, nu in toate tarile schimbarile s-au facut in acelasi mod. Practic, fiecare tara a avut parte de un sub-experiment. La sfaritul anilor ‘80, cei care conduc destinele planetei au decis ca ambele experimente pot sa inceteze si sa se traga concluzii.

Printre directiile viitoare a aparut ideea inrobirii tarilor din ambele sisteme, pe baza concluziilor trase, dar si datorita faptului ca nici capitalismul si nici comunismul nu mai pot functiona odata cu cresterea alarmanta a populatiilor planetei. Sistemele sociale de protectie urmau sa dea faliment in toata lumea. Populatia ocupata scazand din ce in ce mai mult, in vreme ce pensionarii sporesc ca numar in special datorita cresterii sperantei de viata. Si aici intervine Industria Pharma, controlata de aceleasi puteri. Cea care a dus la cresterea duratei de viata a indivizilor. Dar care industrie Pharma e implicata si in Codex Alimentarius si in crearea virusurilor artificiale despre care adeptii teoriei conspiratiei sustin ca sunt menite (impreuna cu altele asemanatoare) sa reduca populatia planetei la doua miliarde, limita la care sistemul ocult financiar functioneaza pentru marile puteri care conduc lumea.

Astfel ca un alt experiment important a fost lansat: criza economica mondiala. Dublata de o criza politica. Care au generat in lume prabusirea sistemelor economice locale, saracirea populatiei planetei, ca un prim pas. Pe vremuri, razboaiele conventionale erau cele care reglau numarul indivizilor de pe Terra. Acum sunt razboaiele economice, financiare si asasinii economici. Acestia din urma au experimentat cu succes in America latina modalitatile prin care o natiune poate fi ingenuncheata economic.

Si in Europa experimentul continua. Dar ca in perioada comunismului si capitalismului opozabil nu la fel in fiecare tara. Directia e data clar – saracirea popoarelor. Peste tot in Europa, pe asa-zisul fond al crizei se reduc salariile, se distrug firmele private. UE nu accepta alternativa, desi ea exista. Comanda e clara – taierea fondurilor si veniturilor indivizilor, saracirea bugetelor nationale, toate indatorate la Comisia Europeana, la FMI si la Banca Mondiala.

Romania, dintre actualele state ale UE, a avut parte in comunism de cea mai grea constrangere. Romania a avut parte si de cea mai violenta schimbare de sistem – in 1989, o revolutie populara, confiscata mai apoi printr-o lovitura de stat. Romania a fost si este o tinta perfecta. Are o populatie medie ca numar in Europa, a fost tot timpul in istorie asuprita, rata de somaj e mare, pensionarii sunt multi, este predispusa la distrugerea sentimentului national, predispusa la subcultura – manelizare, tabloidizare etc. – iar, din pacate, din acest motiv de lipsa de cultura, coeficientul de inteligenta mediu pe populatie este la un nivel destul de scazut.

La acest fapt a contribuit si exodul de creiere al romanilor, in special tineri, spre occident. De asemnea, o mare parte din forta bruta a fost extrasa din tara spre economiile occidentale (Spania, Italia, Germania etc.), ceea ce a contribuit la disproportia accentuata intre populatia ocupata si numarul pensionarilor. Ca atare, Romania a devenit o tara medie din toate punctele de vedere. Media este perfecta din punctul de vedere al unui experiment, pentru ca permite un studiu imediat asupra directiilor in care o poate lua sistemul. Fie in sus, fie in jos, fie sinusoidal fata de axa mediei, ceea ce da prilej sa fie corectat la fel de repede, urmarindu-se rezultatele.

Daca observati, fata de directiva europeana de a se taia veniturile populatiilor active (ocupate) si de a se distruge firmele private, Romaniei i s-a dat ceva in plus – si pensiile! Iar guvernantii, la ordinul presedintelui Traian Basescu, executa planul prestabilit. Fireste ca sunt si alte solutii, numai ca Oculta nu le vrea. Iar Basescu poate ramane presedinte atata timp cat executa aceste ordine, atata vreme cat propaga minciuna. Dovada ca pensionarii sunt cei vizati in Romania este si celebra – de acum, de cand presa a intrat in posesia ei – scrisoare adresata parlamentului de ministrul de Finante Sebastian Vladescu in care se arata ca si in 2011 pensiile vor ramane taiate, ba chiar pot fi micsorate. Iar Guvernul, pentru 2011, nu lucreaza la iesirea din criza, la solutii economice de iesire la liman, ci la Legea Pensiilor si la Legea Salariilor. Adica asa cum s-a decis pentru soarta Romaniei, indatorata din ce in ce mai tare la FMI. De aia guvernantii nici nu propun solutii, nu vin cu alternativa. Pentru ca nu ei decid. Soarta Romaniei e decisa deja.

Iar dovada ca in Romania comunismul n-a fost un experiment esuat este ca acum nimeni nu se mai revolta. S-au agitat tot pensionarii, cei ce l-au dat jos atunci pe Ceausescu, dar acum in numar mult mai mic, bolnavi, saraciti. Au miscat putin si sindicatele. De ochii lumii. Dar sindicatele au afaceri cu statul. Sunt controlabile si santajabile. La fel si patronatele, constituite din oameni de afaceri care se dezvolta tot din contracte cu statul. Sistemul juridic e controlat, serviciile secrete asisderea, la fel Armata, Politia etc. Asistam acum la o extrapolare din sistemul comunist. Acum, Romania are parte de o dictatura capitalista, care face parte din acelasi experiment.

Sa vorbim acum despre diversiuni. Minciuna este la ordinea zilei si pentru presedintele Basescu, dar si pentru Guvern. De la o luna la alta se schimba declaratiile, se schimba solutiile sistemului de guvernare. In fapt, Oculta face acele corectii de care vorbeam mai devreme. Cu un popor manelizat si tabloidizat, de fapt, idiotizat, masurile trec pe nesimtite.

Ce nevoie urmatoare are dictatura de tip “soft” din Romania pentru a-si atinge scopul? De ceea ce s-a intamplat in comunism in Romania si despre care se stie bine din studiile asupra acelui experiment. Primul pas este restrangerea libertatii presei, care in mare parte s-a facut prin tabloidizare. Urmeaza acum razboiul cu mogulii, cu publicatiile. Dan Diaconescu este dat drept exemplu. Vor urma si altii. Poporul imbecilizat va cere sange de ziaristi. Mogulii vor fi dati exemplu ca s-au imbogatit pe spinarea poporului. Trecem apoi la sindicate. Singurele in masura sa mai stranga populatii revolutionare. Vor fi “omorate” si sindicatele, liderii care mai iau atitudine. De cei ce au fost deja cumparati nu mai vorbim. La fel si patronatele, prin distrugerea sistemului privat. Deja 200.000 de firme au dat faliment. Altele abia se mai taraie lucrand la negru. Vor fi sporite taxele si vor mai disparea alte zeci de mii de firme. Deci, despre ce patronate sa mai vorbim? Care mai e sistemul privat din Romania?

Cum Romania e parte din experimentul european si, implicit, mondial, fiecare tara europeana se va conforma conform “reglajelor” din acesta “proba-esantion”. Asa se va sti si cum va fi la extrema Grecia, dar si la celalalt pol, format din statele occidentale avansate, cu Germania varf de lance. Niciun individ nu se va mai gandi la revolta, ci la cum sa supravietuiasca, la ce sa puna pe masa, la cum sa-si plateasca intretinerea, gazele si curentul. Atat cat le va mai putea folosi. In cei 20 de ani de la revolutie, de asa-zis capitalism, Romania a fost “reglata” perfect. Ca un soft care avea ceva bug-uri de sistem. A fost reprogramata. Iar din acest an a fost apasata tasta “Enter/ Execute”. Scapa cine poate! Cat despre razboi, cel ce sta deja sa izbucneasca in Orientul apropiat, va veni, fara grija!

Foarte important va fi, insa, si rolul Rusiei. Este interesant de urmarit ce se va intampla cu “mama tuturor experimentelor”, cum se va pozitiona Rusia fata de intreg acest plan. Sau Rusia va face parte dintr-un back-up, un plan B, de rezerva?

Au urmat o serie de evenimente care, analizate acum, după scurgerea timpului, apar nu tocmai plăcute familiei Năstase “Scatiu”. Cu tot doctoratul în izotopi radioactivi, cu toată practica de asistent la Institutul de Petrol şi Gaze, pentru a fi păstrat în Bucureşti (la mutarea din capitală a acestui institut) sau din alte raţiuni, dr. ing. Năstase a fost trimis pe postul de director al învăţământului profesional din Ministerul Învătământului, un post de birocrat, care ar fi putut fi obţinut de oricare alt inginer, nu de un doctor inginer “specialist” în izotopi radioactivi, deci nu un post de mare prestigiu ca profesor universitar.
Prin 1973-1974, prof. dr. ing. a avut din nou o “problemă” cu fiul său, care şi-a continuat vechea relaţie cu I. D. Suciu. De data asta, acest viciat mergea cu Adişor la porţile fabricilor şi, cu tehnica specifică tuturor corupătorilor, ademenea tineri muncitori, atraşi şi de titlul său de fost profesor. La aceste racolări a participat şi acela care, peste ani, avea să pretindă să conducă România şi pe care, din laşitate, chiar şi fostul rege l-a declarat cea mai importantă persoană a anului 2003. Tinerii racolaţi, aduşi în casa lui Suciu, se întreceau în beţii şi orgii, printre partide de sex şi perversiuni sexuale. Cum a aflat Miliţia, rămâne (încă) o mare enigmă. S-o fi lăudat vreunul dintre tinerei? Vecinii au raportat activităţi suspecte sectoristului? Sau Suciu era deja cunoscut secţiei de Moravuri? Cert este că miliţienii au a căzut în mijlocul unui asemenea dezmăţ, după ce înainte, de pe o scară a unei maşini de pompieri, se fotografiase pe fereastră totul. A urmat ancheta, în care vinovaţii principali erau I. D. Suciu şi Adrian Năstase, ca racolatori şi corupători. Până în seara procesului, aşa s-a ştiut, dar a doua zi a urmat bomba: acuzat – Ion D. Suciu, martor al acuzării – Adrian Năstase!
I.D. Suciu, pentru inversiuni sexuale şi corupere a unor bravi fii ai clasei muncitoare, a fost condamnat la 8 ani. După executarea pedepsei, au urmat alţi 6 ani deportare în Bărăgan, Suciu fiind considerat un pericol social. Îngerul păzitor, fie el Priboi sau altul, l-a făcut pe Adrian Năstase curat ca lacrima, într-un proces cu uşile închise, deci fără public, cu numai ceva “lucrători” de miliţie şi securitate, proces ţinut prin 1973. Dar şi “favoritul zeilor” Năstase a avut cumva de suferit. În mod discret, el a fost scos de la Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi expediat ca cercetător la Institutul de Drept Penal. Toată această întâmplare a constituit un semnal de alarmă pentru Marin Năstase tatăl. Şi, în liniştea nopţii, a plănuit să-l căsătorească pe Adrian, să-i dea o identitate socială nouă, nimeni nemaiputându-l acuza de “invers”, sperând în acelaşi timp să-i găsească o viitoare soţie tot aşa de naivă şi necunoscătoare cum îşi alesese el. Problema era însă mai complicată, deoarece, conform dorinţei tată-fiu, viitoarea doamnă Adrian Năstase mai trebuia să fie şi fiică de nomenclaturist, care să pună umărul şi la prestigiul familiei şi la ridicarea politică a progeniturii ţigăneşti, Adrian Năstase.
Norocul i-a zâmbit din nou lui Marin Năstase. La Direcţia învăţământului profesional, pe care o conducea, se afla, ca şefă de cadre, soţia fostului ministru de Externe, comunistul ilegalist Grigore Preoteasa, mort în accidentul de avion din 1957 de la Moscova. Tovarăşa Preoteasa avea o fiică, studentă la filologie, în anul 3 sau 4, la Universitatea Bucureşti. Marin Năstase, directorul, a făcut pe peţitoarea, a convins-o pe tovarăşa să-şi mărite fata, el fiind “motorul” care a reuşit să-şi însoare/mărite băiatul, desigur, păstrând secretul despre fiul său, păstrându-l până la moarte şi faţă de soţia sa care, dacă l-ar fi cunoscut, şi-ar fi explicat mai bine propria ei viaţă conjugală.
Sforile au fost trase, tinerii se zice că s-au plăcut, se zice că s-au şi iubit chiar, oricum, căsătoria lui Adrian cu domnişoara/tovarăşa Preoteasa-fiică s-a aranjat. De toate sforăriile tatălui său, Adrian s-a ţinut departe, dar s-a conformat, ca fiu ascultător. Şi, cum ambele familii erau “comuniste”, s-a aranjat numai căsătoria civilă, nu şi cea religioasă. Pe vremea aceea, Adrian nu ştia să-şi facă nici semnul Crucii, nu frecventa bisericile la slujbele religioase, aşa cum o va face peste 30 de ani.
Căsătoria civilă a avut loc la Primăria din Piaţa Amzei, în prezenţa unei echipe de ţărani secui (tov. Preoteasa-mama era unguroaică, din secuime), îmbrăcaţi în hainele lor de la ţară tradiţionale şi a altor câtorva persoane, selecţionate cu grijă de Marin (Titi) Năstase, din partea familiei lui: doar fratele său cu soţia, iar din partea Elenei Dragomirescu-Năstase (mama ginerelui), doar o soră cu soţul. După încheierea ceremoniei şi oferirea unei cupe de şampanie cu biscuiţi, a urmat un prânz, la “Coş”, dar socrul, Marin, s-a îngrijit să elimine dintre invitaţii prezenţi la Starea Civilă pe fratele său cu soţia (fost comerciant, naţionalizat în anul 1948) şi pe sora bună a mamei-soacre a lui Adrian, cu soţul, fost deţinut politic, deşi ar mai fi avut trei fraţi şi părinţii în Bucureşti, nechemaţi, pentru a nu da explicatii tov. Preoteasa despre aceşti “duşmani de clasă” pe care îi invitase (doar ca decor) la ceremonia căsătoriei, unde nu atrăseseră atenţia nimănui.
A doua zi după căsătoria civilă, Adrian Năstase s-a mutat să locuiască în casa tov. Preoteasa, din Parcul Primăverii, îndeplinindu-se dorinţa combinată (a tatălui său şi a lui) de a deveni soţ de fiică de nomenclaturist. Totul dovedea că planurile lui Marin-tatăl s-au realizat şi că mergeau pe drumul dorit de el. Dar n-a fost să fie aşa! După câteva zile de om căsătorit cu o tânără frumoasă, atractvă şi foarte simpatică, într-o seară, pe la orele 11, cineva a sunat la uşa familiei Năstase. La întrebarea doamnei Năstase “cine este?” a răspuns fiul Ady. A urmat un dialog scurt:
“Ce s-a întâmplat, Adişor, mamă?”
Răspunsul: “Mamă, dacă nu mă primeşti în casă, lasă-mă să dorm în hol, nu vreau să mă mai întorc la ea!”.
Şi mama a mai întrebat apoi: “De ce, mamă, este o fată bună, frumoasă?” Răspunsul a fost: “Eu vreau să studiez, să citesc, şi ea mă solicită prea mult!”
A doua zi, tov. ministru Preoteasa a vizitat, cu mare scandal, familia Năstase, spunându-le, fără alte explicaţii inutile, că, în noaptea anterioară, Adrian şi-a părăsit tânăra soţie, sărind pe fereastră, bineînţeles fără ştirea cuiva din casă.
Au continuat discuţiile “între patru ochi”, între Marin (Titi) tatăl şi tov. Preoteasa – mama tinerei doamne Năstase. Nu vom şti niciodată dacă tăticul lui Adişor i-a dezvăluit mamei “victimei” devierea sexuală a fiului. Nu s-a putut gândi că Adişor al ei îşi va schimba “gusturile amoroase” atât de repede. A urmat apoi divorţul. Ceva mai târziu, fiica tov. Preoteasa s-a recăsătorit. Adrian şi-a continuat viaţa lui de burlac, cu aventurile, bucuriile, necazurile şi, mai ales, cu mari succese profesionale, fiind sprijinit, desigur, de “îngerul cu epoleţi”, păzitorul grijuliu, şi ajutat, bineînţeles, pentru randamentul lui.
Ascensiunea spre puterea supremă
Ca elev şi student, Adrian Năstase a fost întotdeauna scutit de muncile agricole “voluntare” ori “patriotice”, în timp ce colegii lui erau obligaţi să presteze acele servicii, neplătite, pentru “edificarea societăţii comuniste”. |n acele perioade ale anului, el se ocupa cu studiul intens al limbilor franceză, rusă şi engleză. Îngerul lui păzitor, Priboi, veghea asupra lui, îl proteja şi avea, de atunci, de timpuriu, planuri mari cu Năstase. După licenţa în drept şi episodul I. D. Suciu (descris în partea a doua a acestei serii de articole), a lucrat ca cercetător la Institutul de Studii de Drept Penal, vreme de 17 ani. În declaraţiile sale încep confuziile: afirmă (ca să-şi justifice cariera viitoare de diplomat) că de fapt a lucrat la Departamentul de Drept Internaţional, care, pe atunci (institutul) aparţinea de Academie, fără să numească anume care dintre ele: Academia Română? Academia Comercială? În realitate, el evită să declare ziariştilor că această Academie se numea Ştefan Gheorghiu şi aparţinea nemijlocit de PCR. Acolo a obţinut un doctorat în Drept Internaţional.
Necazurile şi bucuriile familiei Năstase
Din punct de vedere financiar, Marin şi Adrian Năstase au prosperat. În primul rând, şi-au cumpărat locuinţă la aceeaşi adresă: tatăl – un apartament; fiul – o garsonieră în Str. Naum Romniceanu, nr. 2, bloc 5, et.3, apt. 13 (şi la etajul I), Bucureşti. Este o stradă perpendiculară pe Dorobanţi, pe partea dreaptă, în sensul spre Arcul de Triumf, circa 400 m. de Dorobanţi. Dintr-o cerere făcută de Adrian Năstase, la 23 iunie 1988, către tov. ministru Ana Mureşan, reiese că susnumitul locuia în str. Jean Texier nr. 4 şi că încă de pe de atunci era nomenclaturist: “Subsemnatul dr. Adrian Năstase, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Juridice, vice-preşedinte al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI), domiciliat în Bucureşti, Str. Jean Texier nr. 4, sector 1, telefon 79.39.26., vă rog să binevoiţi a-mi aproba cumpărarea cu prioritate şi cu plata integrală a unui autoturism TRABANT 601 (limuzină). Acest autoturism mi-ar fi deosebit de util pentru numeroasele deplasări pe care le presupun activităţile ce le desfăşor în cadrul ADIRI, (ca preşedinte al Secţiei de Drept Internaţional) în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (Ştefan Gheorghiu, nu?) a Universităţii din Bucureşti, ca lector al CC al PCR, ca membru al Consiliului Juridic al MAE, ca secretar de redacţie al publicaţiei ‘Revue roumaine des sciences sociales, serie de sciences juridiques’ etc.” (ce o însemna oare acest etc?). În urma acestei intervenţii, putem trage câteva concluzii: A. În acele vremuri, “visul” lui A. Năstase – Scatiu’ nu era un Mercedes, BMW sau Rolls, echipate cu girofar, nici măcar o Dacie, ci un amărât de Trabant; C. Cererea demontează una din marile minciuni ale lui Adrain Năstase care, atunci când şi-a prezentat guvernul în faţa parlamentului, a debitat-o aşa cum manipulează poporul român, bătându-şi joc de inteligenţa românilor. Acest Năstase a declarat atunci că “nu a făcut parte din nomenclatură”. Or, cu activităţi la Academia partidului (“Ştefan Gheorghiu”) şi lector al CC al PCR mai poate exista îndoială că nu a fost în nomenclatorul CC al PCR? C. În sfârşit, pe cererea sa pentru Trabant, în colţul din dreapta găsim următoarele rânduri: “Tovarăşă ministru Ana Mureşan, vă rog respectuos să binevoiţi a aproba această cerere, Ambasador A. Miculescu” (Angelo Miculescu-nota autorului). Demn de reţinut este că, în acel moment, Adrian Năstase, vânătorul de mireasă nomenclaturistă, care îşi încercase norocul şi ca să devină ginerele lui Nicolae Ceauşescu (curtând-o pe Zoe), găsise în fine partida râvnită, fiica nomenclaturistului Angelo Romeo Constantin Miculescu. Şi iată-l căsătorit cu Daniela (Dana) Miculescu, locuind la o nouă adresă. Sistemul “intervenţiilor şi pilelor” socrului începuse să funcţioneze pentru el. După prima încercare nereuşită de a fi şi soţ, ambiţiosul Adrian Năstase-Scatiu’ nu şi-a pierdut speranţa de parvenire pe cale matrimonială; învârtindu-se la ceaiurile şi petrecerile date de fiii şi fiicele aristocraţiei nomenclaturiste – cum de altfel proceda de mulţi ani – acolo a întâlnit-o pe fiica ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, fost ambasador în China, membru CPEx, Angelo Miculescu. Şi căsătoria s-a aranjat în mod foarte precipitat.
Supărarea pândea
Dana Maria Năstase, sora lui Adrian, în cele din urmă, s-a îndrăgostit. Mare dragoste mare, planuri de nuntă spectaculoase în care scop viitorul ginere, cu garanţia viitorului socru, viitorului cumnat şi viitoarei soţii – toţi colaboratori apreciaţi ai Securităţii – a obţinut paşaport să meargă în R.F. Germania, pentru cumpărături de nuntă. Nu cunoaştem încă cine a avut această idee nefericită, deoarece atât de îndrăgostitul ginere, odată ajuns în Germania, a uitat de nuntă, de mireasă şi a rămas acolo, cerând azil politic. Evenimentul s-a petrecut în anii lumină ai lui Ceauşescu. Durerea şi ruşinea celei care trebuia să fie mireasă, devenită oaie neagră a familiei, au afectat cu putere de cutremur pe toţi cei din jur, la care s-a adăugat, desigur, suspiciunea, dezaprobarea şi probabil neîncrederea periculoasă a Securităţii. Îngerul Priboi a reparat cumva prejudiciile apărute. După un timp, Dana Maria Năstase, sora lui Ady, s-a consolat în mai multe braţe, ca să se oprească în ale unuia pe nume Barb, cu care s-a căsătorit şi au avut o fiică. După care, la câţiva ani, au divorţat şi, după cum ştim, a rămas singură, cu toate încercările reunite ale ei şi ale fratelui ei de a găsi un soţ, bineînţeles un “miliardar de carton”. Asta nu înseamnă că duce o viaţă de abstinenţă. Din contra!
Pentru a ilustra încă şi mai bine profilul moral al lui Marin Năstase (tatăl), redăm un episod din activitatea lui împotriva chiar a membrilor familiei sale prin alianţă (căsătorie). Soţia lui Marin Năstase are patru fraţi în Bucureşti (în acele timpuri tulburi) din care unul, cel mai mare, fost arhitect – deci, cumnatul lui Marin Năstase. Acest arhitect, în anii studenţiei sale, prin ‘50, a fost arestat de Securitate pentru că în sala de cursuri s-a găsit scrisă o lozincă anticomunistă. Cu el au mai fost arestaţi câteva zeci de studenţi. După câteva luni întregi de anchete sălbatice, bătăi şi toată gama de schingiuiri, la Uranus, a fost pus în libertate, anchetatorii găsindu-l nevinovat. Probabil că ei “descoperiseră” făptaşul printre studenţii arestaţi. Ajuns arhitect, s-a dovedit a fi un profesionist de certă valoare; a condus un atelier de 12 arhitecţi şi proiectanţi; a proiectat laminorul de la Galaţi, din Tulcea şi alte obiective industriale importante şi, deşi era atât de priceput şi apreciat, nu putea fi numit oficial şef de atelier, deoarece nu era membru PCR, salariul fiind mai mic, funcţia echivalând cu aceea de şef de atelier. Trebuia să se înscrie în PCR şi, pe motiv de salariu, şi a întocmit o cere în acest sens, de admitere în rândurile partidului. Pentru referinţe, cum se cerea, a indicat câţiva cunoscuţi, printre care şi pe cumnatul său, Marin (Titi) Năstase. Această acţiune s-a petrecut prin anii ‘80, adică la circa 25 de ani de la arestarea sa ca total nevinovat. Cererea de primire în PCR i-a fost respinsă şi, după cum a aflat ulterior, cumnatul lui, Marin-Titi Năstase, a dat cele mai dezastruoase referinţe despre el; niciodată însă nu a aflat ce a putut inventa acel balaoacheş atât de grav, numai ca să demonstreze partidului loialitatea sa şi credinţa peceristă, demascându-şi chiar şi familia.
O afacere murdară
Dar cea mai perfidă faptă făcută sub îndrumarea lui Marin Năstase şi finalizată de fiul său, Adrian, care mai demonstrează şi cât credeau aceşti oportunişti în permanenţa regimului comunist, a fost acapararea prin viclenie a vilei naţionalizate din strada Aviator Petre Creţu nr. 60, nu departe de Biserica “Caşin”.
Această vilă, aflată într-unul din cele mai selecte cartiere, a aparţinut de fapt şi de drept familiei Mihai şi Elena Ciolan, posesorii actului de vânzare-cumpărare al terenului de 576 m.p. Nr. 32570/14 noiembrie 1930. Mihai Ciolan a fost un strălucit inginer, cu studii la Charlottenburg, în Germania, iar soţia sa, casnică. Mulţi ani, până la instaurarea comunismului, a ocupat funcţia de director al tracţiunii CFR. Ei au construit pe acest teren o vilă (subsol parter etaj) de circa 450 m.p. locuibili. În mod abuziv, în 1950, imobilul a fost naţionalizat, prin Decretul nr. 92/1950. Foştilor proprietari li s-a permis să locuiască în două camere din fosta lor casă. N-ar fi inutil să mai afirmăm că era singura lor proprietate imobilă, considerată “construită pentru a fi exploatată”, iar inginerul specialist M. Ciolan dat afară din serviciu de la CFR a cunoscut apoi tot felul de privaţiuni, persecuţii, trăind din vânzarea bunurilor diferite, ca mobilă ş.a. Statul-proprietar a închiriat restul de spaţiu locuibil.
Familia Ciolan nu a avut copii. După câţiva ani, Mihai Ciolan a murit. El nu a avut alte rude decât pe fratele său, Antonin Ciolan, dirijor, compozitor şi profesor la Cluj, care nici el nu a avut copii. Şi Antonin Ciolan şi soţia sa, au decedat la puţină vreme de la moartea fratelui şi cumnatului lor. Elena Ciolan a avut însă un frate în Bucureşti, părinte a 5 copii, 3 fete şi 2 băieţi. Cea mai mare dintre fete s-a întâmplat să fie Elena Dragomirescu, cea care, din 1949, devenise soţia lui Marin Năstase-Titi (zis şi Ţapu în familie). Datorită lipsurilor şi mizeriei, sănătatea Elenei Ciolan s-a deteriorat în decursul anilor şi senilitatea i-a avansat. Aflată în incapacitate mintală totală, nepoata Elena Năstase, dirijată de soţul ei, o izolează pe mătuşă de vecini, prieteni de-o viaţă, de restul familiei şi, în 1989, o pune pe mătuşa senilă, deci inconştientă, să semneze un tesatament prin care o lasă pe nepoata sa, Elena Năstase, moştenitoare universală a proprietarei. Astfel, sub îndemnul soţului – vicleanul şi atavicul bolnav de avere Marin Năstase – soţia lui devine proprietara unei vile naţionalizate de regimul comunist, în regimul comunist.
La 5 mai 1990, Elena Ciolan a decedat, în vârstă de 92 de ani. Nepoata Elena Năstase şi soţul au ţinut în secret decesul ei, ocupându-se de procedurile funerare, ieftin şi rapid, prin incinerare la Crematoriul “Cenuşa”. Nici un alt nepot dintre ceilalţi 4 ai Elenei Ciolan nu a ştiut nimic, nici măcar despre dispariţia ei pământească. Desigur, este o faptă imorală, condamnabilă şi nedemnă aceea de a profita în defavoarea celorlalţi fraţi ai Elenei Năstase, fostă Dragomirescu, care şi ei ar fi avut, din punct de vedere juridic, acelaşi drept de moştenire. Dar acesta este stilul de a face avere şI “a lua cu japca” al tatălui Marin şi fiului Adrian Năstase-Scatiu’. Testamentul semnat de bătrâna în incapacitate mintală are data autentificării Nr. 12008/12/10/1989. Noua proprietară, Elena Năstase, obţine un certificat de moştenitor, cu Nr.1240 din 7 august 1990. După 4 ani, conform strategiei celor doi mari rechini, tată şi fiu, Marin şi Adrian Năstase, proprietara de drept (de fapt, proprietar Adişor) dă statul în judecată, revendicând vila (dosar civil cu Nr. 3706/1994). Judecătoria Sectorului I, într-un mod nemaiîntâlnit de rapid (doar solicitanta era mama fostului ministru de Externe şi Preşedinte al Camerei Deputaţilor) pune în posesiune, prin sentinţa civilă Nr. 3842 din 14 aprilie 1994 pe Elena Năstase, cu drept de recurs în 15 zile şi, bineînţeles, ICRAL nu a făcut recurs. Şi astfel, clanul năstăşeştilor lacomi a acaparat vila.
Este de remarcat faptul că, după hotărârea judecătorească având la bază testamentul autentificat 12008/12/10/89, în 1997 întreg dosarul nr.3706/1994 nu era de găsit la arhiva judecătoriei – testamentul a dispărut. Se pune întrebarea firească: nu cumva şi semnătura de pe testament a fost în fals? Şi ştiind că şi de la o altă judecătorie a dispărut de mult dosarul procesului I.D. Suciu/A. Năstase, putem concluziona cine a fost autorul sustragerilor în scopul de a dispărea orice urmă!”
Mihail Fagarasanu

Traficanti de Usturoi

Decembrie 22, 2010 1 comentariu

Sub titlul provocator, incendiar, exploziv si care provoaca din insinct acoperirea reflexa a nasului, „retea de traficanti de usturoi anihilata la iasi„, evz isi asigura un loc codas in filtrarea calitatii cititorilor adresandu-se cu precadere si in special segmentului celor satui de Dilema Veche si plictisiti de articolele academice ale lu pata, celor care ravnesc pe ascuns la niste siktiruri de can-can, barfa de maidan, stiri cu gaini care nasc pui vii sau povesti cu toporul caruia i s-a rupt coada cand a fost infipt in capul victimei, insa dornici de dreptate si ordine, in orice caz ceva cu damf de mirodenie si gust iute de parfenie binevenit in preajma sfintelor sarbatori traditionale de craciun.

Astfel ca triumful politiei care in lupta pentru combaterea coruptiei reuseste sa starpeasca hidra de traficanti de usturoi si, banuim pe ascuns, ceapa, este binevenit pentru moralul romanului de spirit cetatenesc. Cum ziceam in special in aceste zile astfel de stiri vin sa zadarniceasca moralul si sa dea speranta de normalitate avand in vedere ca in abundenta gastronomica a acestor zile dependenta de usturoi poate face victime, ma refer la imposibilitatea folosirii transportului in comun, prezenta in locuri publice; zilele trecute am nimerit langa o mangafa dependenta care luase o supra-doza de trosnea in tramvai dintr-un capat la altul.

De acea lupta politiei are o rezonanta sentimentala pentru romanii de bine care prefera un sandvish dimineata in loc de o racitura cu ceapa sau un ceai in loc de iahnie de fasole cu jumari.

obama si kennedy

Decembrie 17, 2010 Lasă un comentariu

b0bama a ratat o unica sansa, asta e ceea ce trebuia sa zica:

de la kennedy incoace s-a creat o traditie pe care obama n-are cum, cu sufletul curat, sa o condamne, pur si simplu covarseste. sunt convins ca stie ca secretomania e o chestie universala si la toate nivelele, cu care e imposibil de luptat. din pacate se lasa pe mainile astora din jur, pentru ca altfel probabil ar sfarsi-o ca kennedy.

placinta senator de romania

Decembrie 9, 2010 Lasă un comentariu

iata un articol pe cinste sau cum ar zice la profm „un articol care face cinste”
http://www.evz.ro/detalii/stiri/fiul-sorin-placinta-acuzat-de-tentativa-de-omor-914888.html. deci nu inteleg de ce e placintzica ala mic acuzat ca s-a aparat cu masina cand aia au vrut sa il impuste ? dupa aia sunt multe semne si semnale de intrebare. lumea in romania umbla cu gloantele de cauciuc dupa ei, sar in ajutor unii altora, se impusca altruist si isi fut suturi in masini din nimica toata. e o atmosfera plenara de intensa traire si expresie patriotica. brava! vezi ca am scris pe carevasazica.

…..

intotdeauna m-am simtit plictisit cand m-am intors din ro. E ceva acolo, un je ne sais quoi, un je me fout, un je t’ai foutout cat ai poutout. oricum, impuscatori pe strazi, intr-adevar e un spirit sarbatoresc cum rar vezi in ro.

…..

spiritul o fi rar insa atitudinea placintii de sarbatori o recunosc dintr-o mie. cica omul ar fi avut pe facebook o poza cu el pisandu-se pe o troitza ardeleneasca sub sloganul „asta fac eu cu dumnezeu”. baiat de baiat, era plin de dinastia prin romania

…..

Da, e plin de de-astia. Speram ca darwinismul o sa aiba grija de ei, ar trebui toti izolati undeva si lasati sa se descurce. Sa stii ca am meditat o secunda pe marginea tratamentului „uman” la puscariasilor. O sa zici ca’s nazist, da’ de ce ne chinuim atata sa-i tratam „uman”? Las la o parte motivele economice (e scump sa le dai televizor, calculatoare, etc), da’ gasesc cateva inconsistente si pe undeva ipocrizii la mijloc. Presupun ca cei din puscarie au fost judecati si gasiti vinovati. In primul rand, nu e nimic mai inuman – deja – decat restrictia libertatii de a te misca unde vrei. Asa ca, sa „reparam” inumanul dandu-le oamenilor televizoare mi se pare o porcarie. In al doilea rand, social, tipii s-au plasat in afara regulilor impuse (mai strict chiar, cele legiferate), in
care caz, de vreme ce tipii s-au plasat in afara regulilor, nu vad de ce i-am aduce „inauntru”. Mai departe, daca avem dubii ca cei care sunt in puscarie sunt sau nu vinovati si incercam sa reparam posibila greseala, atunci ar trebui lucrat la legislatie, nu la puscarii.
M-am apucat sa vorbesc de asta din cauza de niste episoade din gangland, in care de exemplu fratia ariana controleaza bine merci nu’s ce puscarii, si-si fac bajetii business-ul la fel de bine dinauntru ca si de afara, profitand de drepturile legale (vizite conjugale, etc), si de coruptie (adus telefoane, etc). Te doare mintea. Ma rog, sa lasam.

Categorii:barfe, Comunism, deprinziare