Archive

Archive for the ‘forme diforme’ Category

concept alandala – functia decide forma

Ianuarie 20, 2012 Lasă un comentariu

Citeste chestia asta si zi ce crezi, mie mi se pare ceva fundamental aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Form_follows_function

practic sunt doua dictoane, unu’ mi se pare mai idiot ca altul depinde dincotro privesti, mai ales daca te uiti la rezultate.
form follows function – sigur ca aratarea unei cladire are oarecare legatura cu scopul pentru care a fost cladita. da’ nu as constrange functia unei cladiri la cea initiala; in timp functiile se schimba iar forma cam ramane aceeasi. arhitectura versatila mi s-ar parea un subiect mai interesant decat dictonul asta simplificator, cunosc cazuri de cladiri care si-au schimbat menirea, cu rezultate indoielnice. mai departe, dictonul se caca pe ideea de „constructie in context”, care ar permite o armonizare a peisajului general. uita-te cum arata blocul din poza a lu’ marele sullivan.

ornament is crime insa e de-a dreptul cumplitm iar expresia este oglinda vremurilor in care barbatii se imbracau cu aceeasi culoare de costum pe strada si erau trasi la indigo. vremurile s-au mai schimbat, am inteles ca suntem oameni, si ca oameni avem nevoie de inspiratie (pecare daca vrei poti s-o traduci prin senzatie de placere, endorfine, chemicale). din cauza asta intotdeauna o sa avem nevoie de ornamente, iar faptul ca inca mergem sa ne uitam la notre dame sau la versailles ar trebui sa reprezinte ceva. sigur ca in balanta ornamente/buget intotdeauna bugetul o sa fie mai important, da’  sa declari ca ornament is crime mi se pare criminal. fa o comparatie cu gaudi, si vezi ce preferi.

il recunosc cu greatza pe unul din marii intemeitori ai arhitecturii moderne:
http://www.chicagohistory.org/sullivan150/credits/index.php

adauga si pe Le Corbusier (asta are si nume de cartier prin paris) – alt imbecil
 
mi se pare interesant ca „marii arhitecti” au colaborat foarte strans cu personaje ciudate dpdv istoric: dictatori, nemernici de tot felul, intr-un fel poate prin materialismul lucrurilor astia sunt de altfel clientii cei mai fideli dar vad o fina paralela intre autoritarism, dictatura si arta arhitecturala pe care astia o practica.
 
http://en.wikipedia.org/wiki/Ornament_and_Crime
E ciudat cum setea de realitate a unor imbecili e filtrata printr-o vehementa paroxistica, adica stim / presupunem ca viata e de cacat, suntem de acord ca lucrul asta sa nu fie ascuns ipocrit insa nu vad de ce trebuie pornita o cursa indarjita in a sublinia cu predilectie cele mai abjecte scene, unde mai pui ca viziunile prezentate deja nu mai reprezinta realitatea ci o abuzeaza intr-un supra-realism scabros picand in extrema opusa a ceva ce nu pot considera arta.
 
Influentele intre diverse culturi, sisteme, curente artistice … ce sa mai, le numim generic influente, au existat si nimic nu se poate crea de la sine ci pornind pe directii deja trasate se va putea construi peste. Ar fi interesant ca exercitiu sa ai ambitia sa iti faci paine prajita de la zero. Sa trebuiasca sa descoperi singur cum cultivi graul, cum se face painea, cum faci un foc fara nimic modern la indemana sau cum construiesti un toaster…. shit.
Ok, vorbim de influente. Dincolo de partea inevitabila a acestora, de miscarea browsiana sau browseriana a ideilor, a amestecului si compusilor ideatici exista insa si partea experimentala si cea fortata. In materie de culinare (desi aici e taramul unde combinatiile functioneaza) ai sa vezi indivizi care incearca gem cu branza sau creer de maimutza, precum ziceam exista o parte experimentala care insa erupe dezgustator in cazuri de abuz in momentul in care incepe sa fie luata in serios, fortata ca fiind ceva novator si aducator de valoare.
Domnule, doamnelor si domnilor, mai draga colega, nu promovez conservatorismul aici insa ceea ce as vrea sa se inteleaga este ca extravaganta si coctailu de idei nu corespunde cu valoarea in sine. Preluarea prin repetitie si inmanuncherea ideilor din diverse teorii in dorinta de a construi ceva nou dar lipsit de fundamentare originala nu numai ca produce non-valori axiologice insa bulverseaza creativitatea si orginalitatea prin efectul de inhibare si confuzie cu care astfel de idei sunt sistematic promovate. Libertatea in arta este insa un principiu sine qua non, aceste curente si intreagul mecanism care le produce sunt parte a modului de functionare firesc si circulatie a ideilor. A incerca sa avem un mediu artistic perfect e ca si cum am incerca sa ne traim viata in incinte septice de frica microbilor. Tinta mea era insa de a explica influenta pe care a avut-o teoria evolutiei a lui Darwin in mediul artistic.
Imprumutul fortat de idei din evolutionism in arhitectura s-a facut abuziv si erratic, considerandu-se „frumusetea” imprumutului in sine nu rezultatul acesteia, nu aspectul practic al ideilor finale. Functia care creaza organul din teoria lui Darwin a impus frontispicii arhitecturale imediate: forma urmeaza functia (http://en.wikipedia.org/wiki/Form_follows_function),
aspectul estetic devine ornament iar ornamentul o crima (http://en.wikipedia.org/wiki/Ornament_and_Crime)
Cursa frenetica impotriva esteticii sau ambitia de a o transforma devine o tinta majora in arta, in general si in arhitectura in particular. Preluarea arbitrara de idei in arta din domenii total non-artistice produce debusolarea inceputului de secol: cubism, supra-realism, constructivism, iar in arhitectura hidosenii precum minimalism, brutalism sau proletcultism (sau cum draq se chemau chestiile comuniste). Genul asta de mixtura de idei imi provoaca greatza insa sunt de acord ca nimeni nu are dreptul sa le interzica „prin lege”. Durerea este insa ca arta e ceva inevitabil si de lunga durata, suna periculos insa in general o intoxicare artistica, cum ar fi curentele inceputului de sec XX (nu ma mira deloc cele 2 razboaie mondiale in acest context artistic), ne marcheaza cu sau fara voia noastra prin aspectul urbanistic pe care il lasa cu tupeu in urma lor, prin ideile care continua sa framante si sa seduca anumite minti, prin timpul si energia pe care continua sa ni le consume inutil. Modernismul e o prima incercare de a stopa penetrarea imbecilitatii in mediul social.
Inchei prin a-ti zice ca doar ridic o problema la fileu, habar n-am ce e de facut si daca o eventuala solutionare sta in moralitate sau in legislatie sau in amandoua. Ori poate nici macar nu se poate imagina asa ceva. Ar trebui totusi ca fiecare generatie sa aibe dreptul sa inceapa curat fara a tiri dupa ei mosteniri infecte ale celor de dinainte. Sunt multe chestii care imi displac in miscarea asta noua de sorginte ecologista si green insa partea care sper sa fie preluata si asimilata in arta si mai departe sa zicem in arhitectura este curatenia (sigur e un cuvant mai bun sa exprime ce vreau sa zic) si renuntarea la sentimentul de eternitate, asumarea efemerului.
 
Am zis, pun pariu ca nu o sa ajungi la linia asta. Eu am reusit pentru ca nu am citit ce-am scris.

bai esti nebun, cat mi-ai scris? iti dai seama ca n-am cum sa raspund la asta azi. sau maine. e de studiat, facut rezumat, referat, perorat, extras idei, facut caracteristici, o scurta analiza lexicala, gramaticala si semantica, a semnelor de punctuatie si structurii pe paragrafe.
deci n-am cum azi. mila!

Disponibilitati si Energie, 5

Ianuarie 11, 2012 Lasă un comentariu

Momentul spiritual al inspiratiei declansate de perceptia informatiei reprezinta cultural vorbind esenta concentrata a asimilarii informatiei din punct de vedere spiritual, este clipa in care ne depasim conditia si momentul in care acea fanta de energie interioara este generata in individ, acea scanteie care poate produce excitatie, creativitate, flacara dincolo de care existenta capata sens spiritual, aparte de banalul cotidian, de inventarul material al maruntisurilor care ne ocupa timpul, ne seaca in ritm de rutina sub soare si apoi sub luna.

E un har si un dar sa prinzi disponibilitatea, sa fii in acel spatiu de vibratie pe acea latime de banda, lungime de unda, sau inaltime de frecventa, la intersectie de energii si fluxuri de informatie e foarte usor in acesti ani sa fii prins in vartejuri de informatie (marea capcana a depresiei atat de frecventa in zilele noastre) care te pot arunca in banal, plictiseala sau depresie si deziluzie, anula capcacitatea sublima de a intelege si vibra in tonalitatea minunilor din jur.

Disponibilitati si Energie, 4

Faptul ca cineva crede ca egmont overture este cea mai puternica piesa muzicala compusa vreodata este rezultatul unei excitatii individuale la nivel mental care presupune o initiere in tipul respectiv de muzica, disponibilitatea de perceptie are mult de a face cu procesul de instruire, nivelul de educatie, e totusi imposibil de cuantificat un set de calitati pre-definite sau exercitii de dobandire garantata a disponibilitatii de perceptie. Nu il poti condamna pe om pentru asa ceva, nici nu ii poti da dreptate, e o experienta personala care dincolo indiscretia marturisirii, ar putea ramane ca o taina intima data fiind intimitatea unor astfel de trairi interioare.

Starea poate fi ceva temporar, circumstantial, poate fi o reactie momentana sau o tendinta, un experiment sau ceva insusit efectiv de lunga durata, efectul ei insa reprezinta punctul culminant de insusire a informatiei.

Disponibilitati si Energie, 3

Disponibilitate Informationala

Disponibilitatea de perceptie reprezinta o serie de factori de influenta la nivel de inteceptare si prelucrare a informatiei care produc in final acea vibratie stimulatoare, transformandu-se intr-un catalist decizional de creativitate, sensibilitate, excitabilitate. Informatia la care un miliard de oameni au access poate produce o vibratie in numai o mie din acei indivizi, mai departe poate inspira doar foarte putini din ei, toate acestea in functie de disponibilitatile de perceptie cu care respectivii „putini” indivizi sunt inzestrati.

Disponibilitati si Energie, 2

Decembrie 28, 2011 Lasă un comentariu

Feedback Informational

Paradoxal acest pas esential nu se rezuma de fapt numai la a intelege sau nu – o anumita teorie, manifestare (de exemplu o melodie sau o carte) ci la capacitatea empatica, sincretica, deductionista, interpretationala (?) etc de a accede acel miez al informatiei transmise, de a intercepta in sens inspirational, vibrant si a genera capacitatea mobilizatoare necesara unui pas dincolo de conditia spirituala dinaintea momentului de contact cu respectiva informatie.

Problema nu e ca un individ intelege si altul nu, ci ca unul e inspirat (vibratie, sincronizare, excitatie la nivel somatic) in vreme ce altul percepe mecanic informatia la care are acces fara nicio posibilitate de asimilare. Aici intra in discutie partea a doua a teoriei: disponibilitatea de perceptie.

Disponibilitati si Energie, 1

Decembrie 27, 2011 Lasă un comentariu

Access informational.

Ceea ce a ramas constant sau a crescut infinit mai putin prin comparatie (cu diversificarea formelor de acces), este capacitatea de asimilare, intelegere si diseminare a acestei informatii.

Interactiunea cu respectiva informatie nu inseamna numaidecat ca acea informatie e corect perceputa, fenomenul este unul de infuzie informationala cu un efect infidel la asaltul de stimuli, mai multa informatie si acces la aceasta nu inseamna automat generarea unui raspuns de evolutie, a vreunui moment de echilibru punctat, cauza principala e capacitatea redusa de digerare si sintetizare a informatiei la nivel individual.

cine e neo ?

Decembrie 18, 2010 Lasă un comentariu

nu stiu man, explicatii sunt multe si de altfel explicatiile nu isi au sensul in cazul de fatza, indiferent de cauza 0bama e unul singur care poate sa faca the whole lot of difference si nu o face. asta e ce conteaza, dincolo de kennedy, bush, brejnev, mao zedong, becali sau orice altceva. nimic nu exista acolo decat obama si hotarirea pe care trebuie sa o ia. aia buna.
zi ce o sa se intample, care sunt scenariile ? vorba ta, imi rod unghiile de nerabdare. suntem in matrix numa ca o sa il fute astia pe neo

obama nu e neo man. daca vrei, e morpheus, gandeste-te un pic. noi suntem neo, am luat pilula rosie, bucata aia bruneta insa ne lipseste ca sa purcedem la lupta cea mare ca underdogs. ma rog, nu suntem nici cine stie ce programmeri. de fapt ce pula mea vorbesc, asange e neo, desi seamana mai degraba cu albinosii din episodul 2, imi scapa acum.