Arhiva

Posts Tagged ‘Wittgenstein’

logicum debatae nonsensum

bien-inteles, ne e dat sa ne simtim foarte confortabil in ambianta logica, evident suntem cablati de mici sa o luam de buna, sa facem deductii, sa rationam in spiritul logicii, sa cautam sa ne explicam absolut orice prin prisma acesteia. si cand chestii se intampla ne sta mintea in loc; ba cum dreq e posibil ?
bai man, nu ti se pare periculos ? nu ti se pare ca e un punct de vedere aproape religios aici cu logica asta ca o credinta oarba ? Cred ca ne complacem in farama noastra de micro-univers logic refuzand refulati realitatea empirica, irationala si fututa in cur de ciufuta, asta e ceva ce refuzam sa acceptam; si nici nu vrem sa auzim de ea, auzi.
Noua ne place sa prezicem, ne excita chestia asta, sa anticipam dar o facem situandu-ne in zona asta minuscula decupata din realitate, zona asta pe care o numim logica.
Stim bine ca 99.99% sau mai mult din evenimentele care se petrec in jurul nostru nu le putem anticipa, pe partea cealalta a ne chestiona singurul instrument de evaluare pe care il stim (logica) e ca si cum ne-am apuca sa cuantificam „ce nu stim”. Ia gandeste-te tu la ceea ce nu stii.
Pentru ce avem mintea si creerul asta, ca sa il folosim logic ???, pai are careva tupeul sa strige ca de fapt ne-am ales cu un user-manual gresit si ca de fapt ar trebui sa interpretam totul in jur intr-un mod diferit ??

Anunțuri

logicum debatae nonsensum

nu exista politete si decenta in astfel de conditii, in masura in care individul nu incalca alte legi (ma scuzi ca suspend acest punct in generic dar ma refer la legi penale, criminale, gravitationale etc) chiar l-as plati pe individ sa scrie ce ii trece lui prin teasta. faza cu platitul e moetaforica evident, a se substitui cu „l-as incuraja”.
in ultima instanta ma intereseaza exclusiv formarea si cultivarea unei elite prin selectie, este treaba fiecaruia si optiunea pe care gasesc de cuviinta sa fie respectata, de a fi idiot, pacalici, clown etc. A selecta insa acea elita nu poate fi sarcina mea ca individ (sau individa), ci procesul natural al selectiei, omul trebuie expus la diverse culturi, ispite daca vrei, tendinte, prostii. Sleahta de guristi si contopisti expun in cadrul mecanismului de selectie tocmai neverosimilul, anti-paternul stabilit in ultima instanta in cadrul filtrarii de idei. In practica e nevoie nu numai de proceduri de succes ci si de exemple clare de ne-urmat.
Ce scrie un individ, ce crede el, convingerile lui, asta e ceva ce tine de sansa lui de exprimare si de posibilitatea ca eu sa pot prelua, filtra, asimila, sluji ca anti-exemplu etc din experienta lui. A contrazice o idee inseamna a ma plasa intelectual la nivelul ei, iar a o face public poate avea dupa caz fie conotatie narcisistica, fie de auto-corupere si pierdere de vreme. In aceasta ultima categorie a auto-coruperii includ comentariile critice la ceva ce nu se merita.

logicum debatae nonsensum

Etos, patos si logos asta este domnule, orice discutie se transforma intr-un lung si obositor sir de abateri disciplinare si abuzuri logice avand ca tinta capitularea adversarului si abandonul ideii. Scop nobil imprumutat din lumea lu alfa-male si epopeicul eroism legendar mitologic, dog eats dog, the winner takes it all.
In cazul nostru, desi mi-e jila (cuvant nou: jena+sila) sa folosesc exemplul asta din cauza cum ca e irelevant, individul autor face niste speculatii si produce un continut hilar, o glumitza, o ferfelitza de asocieri, treaba lui. Insa adica stai asa, zic cetitorii vehementi, basicati in irascibilitate, cu ochii mari si falci inclestate: blasfemie, sa il invatam minte, noi putem sa ne aberam mai abitir, si uite asa pe marginea unei speculatii vom creea speculatii infinit mai mari si mai lipsite de sens.

Wittgenstein – era arogantei empirice

Noiembrie 14, 2008 Lasă un comentariu

Intrebarea insa ramane, ce dreq a determinat avalansa aia epidemica de filozofi si artisti bolnavi la minte de la inceput de sec XX, de indivizi fara nicio dilema, convinsi pina in maduva oaselor ca ei sunt purtatorii de noima si valoare absoluta integrala si diferentiala, ca fara ei umanitatea s-ar prabusi, ca ideile lor in afara ca sunt geniale vor rezolva orice problema de la facut omleta pina la bombe atomice. De unde, in acel moment istoric, atata lipsa de bun simt al ridicolului, infatuare, teribilism filozofic si ingratitudine morala. Ma gandesc, fara a porni de la Adam si Eva, 100 de ani inaintea momentului in discutie eram in plin iluminism, lumea incepuse sa pretinda scolarizare pentru marea masa, ulterior pasoptistii cu fratele Balcescu in frunte, au pus-o de revolutie avand in vedere ca deja incepusera destul de multi sa-si bage nasul prin carti. Generatia urmatoare pasoptistilor, cum se intampla de obicei nu numai ca si-a bagat nasul prin carti dar si-a cam bagat si picioarele pentru ca vezi tu, se saturasera de parintii lor idealisti, pasoptisti, nici macar nu ii poti condamna nu?! Iata prin urmare o posibila explicatie la inflatia teribilista de idei cretine la inceputul secolului XX. Ulterior stim ce s-a intamplat, in dorinta lor de a se revolta impotriva generatiei anterioare, de a fi rebeli cu orice pret, s-au zgarmat prin creer de orice cu conditia sa gaseasca ceva care sa ii enerveze pe batranii pasoptisti (vezi Kogalniceanu). Iar ca bonus au bagat scurt 2 razboaie mondiale, crize economice cu foamete, pogromuri si ucideri in masa sau sub masa, comunism si atrocitatile de rigoare, bombe atomice. Ba, nu mai bine stateau aia la ei in sat fara stiinta de carte … cum o sa se impace lumea asta cand toti vor sa fie super-special, inteligenti, bogati, sa aibe dreptate si sa fie chic. Si mai presus de toate sa fie si originali: fiecare in parte.

Wittgenstein – critica si contracritica

Noiembrie 12, 2008 Lasă un comentariu

Bine ochita treaba cu interdictia de a fi criticat. Ti-am zis, uite cu asa tupeu mi-as fi dorit sa ma fi nascut, sa scriu o carte si pe coperta sa avertizez cititorul:
„Draga cetitorule, te voi primi ingaduitor in cartea mea care nu numai ca e speciala dar daca ceva nu e pe intelesul dumitale te bag in pizda matii si n-ai decat sa citesti ziare si reviste pentru ca cartea asta povesteste experienta mea super-spirituala transcendenta cu care ori esti de acord ori nu ma citi, futu-va in gura de panarame care nu intelegeti filozofia culmilor inalte, la fotbal cu voi. Multumesc.”

Avand acum desfasuratorul istoriei, gasca asta de filozofi schizofrenici de la inceput de secol XX imi pare de foarte rau augur pentru restul povestii acestui secol, merg mai departe lasand pe umerii acestora o parte din vina de a fi indrumat primii pasi in aparitia unor sisteme bestiale gen fascism, comunism, capitalism fundamentalist, stalinism, inchisori politice, autoritarism etc. Simt ca aici este una din radacinile raului. A existat in acei ani un mediu care cumva a favorizat infectia mediului inconjurator cu idei dementiale, vezi apropo de mass-media pe care o dispretuim atat de mult in zilele noastre, e insa unul din factorii majori in vederea demitizarii smintitzilor. Nu neg, stiu la ce te gandesti, pe partea cealalta aceiasi media produce eroi efemeri intr-un ritm inflationist fara nicio acoperire. Daca insa ma pui sa aleg serios intre vazut Oprah o data pe saptamana sau chinuit cu Karl Marx pentru cel putin un secol de bastardizare si teroare, parca as merge cu Oprah sau chiar NeStirile ProTV.

Wittgenstein – in lumea blogurilor

Noiembrie 11, 2008 Lasă un comentariu

man, iata ce poate face lipsa de informatie, si zi sarumana ca traiesti cand traiesti. daca atunci cand scriau astia isi publicau pe blog, lumea avea acces la un wiki, la un m-w, dexonline.ro so chiar evz, pai nu isi mai permiteau sa cugete definitiv, sa extraga concluziile finale si sa declame ritos. tipii inca mai credeau in adevarul universal, fizica cuantica inca nu se inventase (desi galopa destul de voios), probabilitatile abia se musinau iar logica fuzzy nici atata. pe vremea aia etica era transcedentala iar etica si estetica erau acelasi lucru. economia se putea rezolva cu un sistem bine gandit (a la marx), iar orasul vertical era de o frumusete crunta.
tre pusi in context, monsieur, de fiecare data cand ii extragem din context devin ridicoli. este extrem de posibil ca unii sa ramana ridicoli si in context, da’ dreaq ii mai stie. sincer eu as lasa pe altii sa ii disece, atentia catre istorie nu m-a caracterizat niciodata.

Wittgenstein – etica si estetica

Noiembrie 10, 2008 2 comentarii
Unu e Wittgenstein, sunt uluit sa constat ca asa ceva s-a pus la temelia civilizatiei si se considera un fel de super baza si fundament in materie de expresie, arta si filozofie. Pentru mine e incredibil ca o joaca de-a vorbele ajunge sa fie atat de asiduu folosita ca reper in modul in care oamenii gandesc.
Uite aici si pregateste-te sa te crucesti maica:
 
6.421 It is clear that ethics cannot be put into words. Ethics is transcendental. (Ethics and aesthetics are one and the same.)
Vai de capul nostru, intai ca te ifioara tupeul cu care declara omul nostru ca ceva e „clear”, intocmai cum ziceai, ce rahat e ala „clear” in conditiile in care sensul la el nu e de „rezulta”, „se deduce” ci e clear pentru ca asa crede el. Apoi faptul ca ethics nu se poate pune in vorbe e o chestiune de opinie mai degraba decat de legiferare de vocabular, ma rog ca sa nu intru in partea in care ne arata cu degetu amenintator ca Etica e transcedentala, multumesc. Poate fi transcedentala in momentul in care vrei sa o pui in formol si sa o studiezi numai din spatele borcanului. Faza finala insa e apoteotica: Etica si estetica sunt unul si acelasi lucru. Greseala de incluziune aparenta?? Poate si ulitza si piulitza sunt acelasi lucru ca piulitza contine ulitza asa cum Estetica contine Etica. Mergand pe aceiasi carare de gandire stufoasa am putea aborda tematicile majore prin prisma limbajului: timp si timpan, apa si capac etc.